De la graniţa imperială la frontiera europeană

Andrei CUŞCO
Publicat în Dilema Veche nr. 162 din 16 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Una dintre preocupările fundamentale ale imperiilor premoderne şi moderne din spaţiul Eurasiei era administrarea, controlul şi securitatea frontierelor şi a spaţiilor de graniţă. În pofida aparentei simplităţi a acestor noţiuni, evoluţia şi interpretările la care au fost supuse demarcările spaţiului, pe parcursul istoriei umane, sînt multiple şi, deseori, contradictorii. Spre deosebire de graniţele liniare dintre state sau comunităţi, frontierele reprezintă o zonă intermediară de contact între două sau mai multe culturi sau sisteme politice distincte. Sensul conceptului de "frontieră" a evoluat, desigur, foarte mult, pe parcursul secolelor. Literatura de specialitate a clarificat şi detaliat treptat distincţia dintre graniţe şi frontiere. Astfel, s-a făcut deosebirea dintre conceptul liniar şi spaţial al "frontierelor" şi s-a accentuat constituirea frontierei nu atît ca un anumit "loc," cît mai ales ca un proces continuu. De asemenea, s-au introdus treptat, în analiza fenomenelor frontierei, noi dimensiuni simbolice şi mitologice, pe măsură ce noi discipline academice (în special antropologia şi studiile culturale) au început să vină în contact cu geografia şi istoria. Această transformare epistemologică nu a avut loc desigur în mod uniform şi absolut, nefiind unanim acceptată. Rezistenţa cea mai serioasă faţă de aceste tendinţe inovatoare vine din partea adepţilor doctrinelor geopolitice, care au rămas ferm ataşaţi concepţiei potrivit căreia frontierele constituie o reţea de transmisie şi manifestare a puterii. Examinarea interacţiunii şi a conflictelor dintre imperiile continentale presupune identificarea unor zone contestate, cu un potenţial conflictual ridicat. Istoricul american A. Rieber sugerează că această problemă ar trebui abordată prin prisma concepţiei "regiunilor complexe de frontieră". În afară de desfăşurarea competiţiei militare şi diplomatice între statele imperiale, aceste zone se caracterizau şi prin conflictele periodice dintre diversele grupuri ale populaţiei autohtone. Modelul în cauză a constituit punctul iniţial pentru elaborarea unei noi interpretări a cazului Basarabia/ Republica Moldova, dintr-o perspectivă "de lungă durată." Fiind o parte a uneia dintre "regiunile complexe de frontieră", identificate de A. Rieber pe liniile de falie ale imperiilor continentale eurasiatice, Basarabia a fost terenul de manifestare a unui şir de fenomene caracteristice pentru "ţinuturile de graniţă" (borderlands). Îmbinarea componentei "materiale" a competiţiei imperiale şi a dimensiunii simbolice a luptei pentru dominaţie asupra "ţinuturilor de graniţă" s-a exprimat, în cazul basarabean, prin cîteva fenomene fundamentale: 1. Procesul colonizării spontane, sprijinit de stat, care a fost tolerat şi chiar promovat în mod activ de către regimul imperial rus, şi care a avut drept consecinţă modificarea radicală a structurii demografice a regiunii, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Politica de stimulare a aşezării coloniştilor străini în ţinuturile sudice, slab populate, ale Basarabiei nu semnifica neapărat un efort concertat de "deznaţionalizare" a provinciei. Această politică avea, în ochii centrului imperial, o dimensiune pragmatică. Scopul ei final era transformarea unui ţinut de graniţă "necultivat" într-un spaţiu productiv şi structurat în mod raţional. 2. Loialitatea ambiguă (reală sau suspectată) a populaţiei locale faţă de respectivele centre care îi reclamau fidelitatea. Ca urmare a "momentului fondator" din 1812, Basarabia, pe de-o parte, şi-a pierdut caracterul liminal (datorită emancipării ei din spaţiul "cîmpului sălbatic", căruia i-ar fi aparţinut pînă atunci), dar, pe de altă parte, şi-a însuşit o nouă identitate de "frontieră," consolidată în urma abandonării proiectelor de încorporare a ambelor Principate în cadrul Imperiului Rus. În cazul românesc, această regiune era de asemenea percepută destul de ambiguu. Ea aparţinea, desigur, "corpului ideal" al naţiunii, dar era în acelaşi timp suspectă din cauza situării sale seculare într-un spaţiu străin, nu numai sub aspect politic, ci şi "ontologic". 3. Consideraţiile "strategice" ale conducătorilor sovietici (mai ales în timpul regimului stalinist), care au determinat configuraţia spaţială şi etnică a RSS Moldoveneşti, după anexarea Basarabiei de către URSS în 1940. Percepţia "frontierelor occidentale" ale URSS, sub forma unui spaţiu contestat şi "ameninţat", a influenţat imaginaţia geopolitică a liderilor de la Moscova, atît înainte, cît şi în timpul celui de-al doilea război mondial. Această succintă analiză îşi propune să atragă atenţia asupra unor modele sau tendinţe persistente care se regăsesc atît în politica statului imperial rus, cît şi în cea a "cercului interior" al intereselor geopolitice sovietice. Factorul "frontierelor" reprezenta un aspect important în cadrul structurii complicate a proiectelor so-vietice de politică externă, elaborate în perioada interbelică. 4. Practicile frecvente şi răspîndite ale deplasărilor masive de populaţie (deportări) care au fost caracteristice îndeosebi pentru perioada războiului al doilea mondial şi a primilor ani postbelici. Imperiile continentale eurasiatice s-au numărat printre iniţiatorii "epurărilor etnice" (limitate) din epoca modernă, cu mult înaintea instaurării regimurilor totalitare care le-au consacrat. Consideraţii de securitate militară sau stabilitate politică aveau prioritate faţă de factorul ideologic, în această perioadă iniţială. În cazul URSS, principiile de clasă şi "loialitate politică" au înlocuit, parţial, apartenenţa etnică în calitate de criteriu dominant. Totuşi, în timpul deportărilor din anii 1940, etnicitatea şi controversele legate de loialitatea "dubioasă" a diferitelor naţionalităţi au avut un rol primordial. Astfel, ambiguitatea loialităţii populaţiei locale româneşti din Basarabia a reprezentat un factor important în cadrul politicii represive a autorităţilor sovietice. Controlul asupra populaţiilor din "ţinuturile de graniţă" era complicat şi din cauza identităţilor "fluide" şi schimbătoare care se negociau permanent în aceste regiuni. 5. Transnistria ca o moştenire a "frontierei instabile": situaţia de atunci era caracteristică pentru regiunea complexă de frontieră a Mării Negre, în timpul perioadei imperiale. Cea actuală este, desigur, condiţionată mai ales de contextul specific postsovietic. Totuşi, la nivelul retoricii se accentuează frecvent dimensiunea "frontalieră" a acestei regiuni. Fie sub forma amestecului său bizar de "multietnicitate" cu un inconfundabil specific rusesc (presărat din belşug cu terminologie internaţionalistă de tip sovietic), fie prin invocarea unităţii sale "organice" cu Rusia şi a antagonismului faţă de valorile occidentale, maşina de propagandă transnistreană îşi afirmă apartenenţa la o regiune liminală, situată pe o "falie civilizaţională". În afara acestei dimensiuni "simbolice," apariţia unei identităţi "transnistrene" particulare este legată de colonizarea şi popularea stepei de către Imperiul Rus şi, mai ales, de crearea regiunii "Noii Rusii", la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. Această abordare pragmatică (şi cinică) a naturii "frontaliere" a Transnistriei nu poate însă invalida faptul că acest "pseudo-stat", de la graniţa Uniunii Europene, a apărut într-o regiune contestată, de-a lungul istoriei, de către imperii şi state-naţiuni rivale. Moştenirea (sau stigmatul) imperiilor continuă - prin intermediul consecinţelor sale (ne)intenţionate - să-şi pună amprenta asupra realităţii în care trăim.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.