Cum se făcea turism altădată

Mariana IANCU
Publicat în Dilema Veche nr. 705 din 24-30 august 2017
Cum se făcea turism altădată jpeg

Plaja era mult mai întinsă şi spaţiul verde nu era ciopîrţit de construcţii hidoase. Pe plajă găseai nemţi, suedezi şi polonezi. Îi aşteptai un an întreg: vara îţi refăceai colecţia de ojă, de dermatografe şi de curele aurii. Un cearşaf, un cico şi un baton îţi erau de ajuns pentru o zi de vară. Fiţe însemna să ai o rogojină, nu un şezlong de plastic.

Din păcate, toate acestea se mai găsesc în vederile vechi. Cîţi dintre noi nu avem pe acasă vederi de pe litoral? Un colecţionar din Bucureşti, Octavian Lungu, a făcut din asta o pasiune şi a dorit să reamintească tuturor cum arăta litoralul în urmă cu 20 sau chiar cu 30 de ani. Pe pagina sa de Facebook a postat mii astfel de vederi. „Aveam prea multe vederi vechi prin casă şi am început să le răsfoiesc, apoi am văzut că şi rudele au şi se împiedică de ele. Sînt sigur că în orice casă sînt, dar sunt lăsate uitării“, spune Octavian Lungu.

„Din acest hotel urmăream evoluţia Nadiei!“

Imaginile postate de el au zeci de comentarii şi de like-uri. Mulţi îşi amintesc cum erau concediile la mare altădată sau chiar momente memorabile. Spre exemplu, Florina Landry scrie: „Am petrecut în acest hotel vacanţa din iulie 1976!... la tv din hol (corpul care leagă restaurantul de hotel) toţi turiştii urmăream evoluţia NADIEI COMANECI!“

Cata Gaby scrie: „Ce lansete erau... piesă de muzeu...“, iar Ferencz Jozsef Illes spune că „Se pescuia doar la costum şi cravată ;)“

Cum se făcea plajă în urmă cu un secol

Doamne cu rochii cu multe volane, purtînd pe cap pălării cu boruri largi, umbreluţe în culorile curcubeului, bărbaţi în joben negru, trupuri mai mult îmbrăcate decît dezbrăcate întinse la soare – atmosfera de acum un secol. (...)

Arhitectul constănţean Radu Cornescu are o colecţie de cîteva sute de vederi de la mare. Cea mai mare parte dintre ele sînt cumpărate din străinătate. „Cei din Constanţa trimiteau cărţi poştale în străinătate. De la destinatari le am“, dezvăluie colecţionarul.

Nu vrea să spună cît dă pe o vedere de acum un secol, însă lasă să se înţeleagă că hobby-ul este destul de costisitor.

Cine a întemeiat staţiunea Mamaia

Vederile le-a expus publicului de multe ori în cadrul unor expoziţii, dar le-a postat şi pe Internet. De două ori a plecat de la expoziţii cu medalia de aur.

În vederile sale regăsim atmosfera plajei „La Vii“, situată pe faleza de sud a oraşului.

Construcţia portului a impus mutarea plajei. Aşa a apărut staţiunea Mamaia. Meritul revine profesorului Ion Bănescu, primar al Constanţei între anii 1905-1907.

Era doar un nisip pustiu, la capătul căruia erau cîteva case şi un sat pescăresc. Primele construcţii au apărut în 1906.

Inaugurarea oficială a staţiunii a avut loc la 28 august 1906, cînd două trenuri (gara fiind situată în zona complexului Tic-Tac) au străbătut drumul de la Constanţa pînă la Mamaia într-o oră şi jumătate. 

(fragmente din articolele apărute în revista Historia)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.