Cum am ajuns cu toţii "subiecţi financiari"

23 noiembrie 2011
Cum am ajuns cu toţii "subiecţi financiari" jpeg

În timp ce protestele din Zuccotti Park erau în plină desfăşurare, încurajate de susţinerea declarată a sindicatelor, la Universitatea din New York a fost organizată o conferinţă susţinută de profesorul Arjun Appadurai, a cărui specializare ca antropolog în domeniul sociocultural l-a plasat la vîrful ierarhiei academice şi i-a asigurat o carieră strălucitoare de autor. Cărţile sale Modernity at Large (1996) şi Fear of Small Numbers (2006), precum şi numeroasele articole în reviste de specialitate, în care şi-a articulat viziunea despre imaginarul social, sînt analize subtile ale efectelor globalizării asupra lumii de azi.

Citind titlul conferinţei – „New Directions in the Anthropology of Objecthood“ – ar fi fost greu să-ţi dai seama ce direcţie va lua exact discursul lui Arjun Appadurai programat la Silver Center, New York University. Cum eram totuşi interesată de vorbitor, a cărui carte, Fear of Small Numbers. An Essay on the Geography of Anger („Teama de numere mici. Eseu despre geografia furiei“), îmi deschisese recent ochii asupra efectelor degradării statului-naţiune într-o lume globalizată, am urcat la Departamentul de Media, Cultură şi Comunicare pentru a asista la conferinţă, fără să ştiu despre ce va fi vorba exact. 

Luîndu-şi ca punct de start antropologia obiectelor, Appadurai a executat cu eleganţă un excurs prin bibliografia în domeniu, amintind cum în secolul al XX-lea în societăţile seculare locul Sacrului a fost luat de Societate şi subliniind că, în faza următoare, locul acesteia a fost luat de Piaţă. Nu mai e nici o noutate pentru nimeni că lumea e dominată astăzi, mai mult ca niciodată, de interesul economic şi că lăcomia a provocat criza financiară mondială. Dar, coborînd mai adînc înăuntrul sistemului care a produs „financializarea“ societăţii contemporane, Appadurai, analizează mecanismele concrete pe care se bazează tranzacţiile financiare. Cardul – care este astăzi parte din stilul de viaţă contemporan, cheia vieţii noastre materiale – este unul dintre cele mai periculoase, fiindcă face legătura dintre „vizibil“ şi „invizibil“, la fel ca instituţiile financiare, adevărate „totemuri“ ale noii religii a banului. Apoi, elementele mai puţin concrete, precum „ipoteca“, „amortizarea“, „acţiunile“, „asigurarea“, „pensia“ (strîns legată de fondurile de pensii) – toate elemente care au fost extrem de puţin chestionate şi adesea deloc înţelese de aşa-zişii beneficiari, înainte de criza financiară din 2008. Baza acestui sistem financiar rezidă în calcule de probabilitate şi statistici, cu ajutorul cărora băncile au reuşit să creioneze profilul fiecărui „subiect financiar“ şi să creeze produse customizate, convingîndu-şi clienţii să intre în combinaţii financiare care le angajau nu numai eul prezent, ci şi pe cele viitoare, „arestînd“ cu totul proiectele de viaţă ale oamenilor şi subjugîndu-le unor interese financiare aflate la vîrful piramidei. Fiecare dintre noi – demonstrează Appadurai, citîndu-l pe filozoful englez Derek Parfit (On What Matters, 2011) – este o persoană diferită în momente diferite ale vieţii sale, în sensul cel mai profund, dar lumea finanţelor nu ţine cont de dimensiunea etică a problemei, ci vede acest lucru doar ca pe o oportunitate de a face şi mai mulţi bani, provocînd în schimb „dezordine etică“.

Instrumentele de mai sus, oferite „subiecţilor financiari“, fac parte din cosmologia capitalismului, care le creează acestora impresia că devin proprietari în urma investiţiilor făcute – împrumutul pentru cumpărarea unei case, de exemplu –, deşi în realitate sînt numai proprietarii unei ipoteci, casa fiind a băncii pe tot parcursul contractului dintre părţi, care se întinde de cele mai multe ori pe decenii întregi. 

Principalul colaborator al sistemului financiar în încercarea de a transforma cît mai multe persoane în „subiecţi financiari“ – demonstrează Appadurai – a fost în tot acest timp şi este în continuare mass-media, care a contribuit susţinut la construirea cosmologiei capitalismului prin abundenţa de ştiri legate de lumea afacerilor, aşa-zisele pagini de „lifestyle“ – care conving oamenii în mod subtil că ar trebui să aspire la standarde de viaţă care nu le sînt necesare şi de care altfel nu le-ar păsa, modificîndu-le subtil proiectele personale de viaţă, fiecare unic în felul său, şi aducîndu-le la un numitor comun înspre avantajul lumii afacerilor şi a banilor. Exemplul cel mai bun la conferinţa lui Appadurai a fost Steve Jobs, care murise cu o zi înainte, ceea ce a declanşat o avalanşă de articole în ziarele americane (şi în lume), transmisiuni televizate etc., această acţiune concertată a mass-media aruncînd-l pe „tatăl iPhone-ului“ în Pantheon-ul eroilor contemporani, un „icon“, cum a fost numit, parte din cosmologia capitalismului.

Înlocuirea Societăţii cu Piaţa a dus în ultimele două decenii la dispariţia unor valori precum solidaritatea socială. De aceea e nevoie astăzi – a concluzionat Appadurai – de o critică socială bazată pe înţelegerea metodelor folosite de lumea financiară şi a experimentelor financiare în care sîntem cu toţii implicaţi odată ce am acceptat să devenim, sub o formă sau alta – împrumuturi, asigurări, depuneri la fondurile de pensii etc. – „subiecţi financiari“. 

Soluţia – susţine profesorul Appadurai – nu este nici să ieşi cu totul din sistemul financiar, dar nici să-i devii loial, acceptîndu-i necondiţionat regulile, ci să iei poziţie din interior, să creezi distanţa necesară analizei, „să fii în afara sistemului gîndind despre el“. 

„Acum, mai mult ca niciodată, e nevoie de o critică socială. Oamenii implicaţi în Occupy Wall Street sînt cei ce prevestesc acest lucru“ – a spus Arjun Appadurai în încheierea conferinţei sale. 

Iată o intervenţie strălucită, prin care lumea academică se dovedeşte pe deplin contemporană cu societatea în care funcţionează. 

Cristina Modreanu este critic de teatru.

Foto: C. Modreanu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.