Copiii şi empatia

Sorina PETRICĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 650 din 4-10 august 2016
Copiii şi empatia jpeg

Există numeroase diferenţe între oameni în ceea ce priveşte capacitatea lor de a manifesta empatie. Pentru a înţelege aceste diferenţe, ar fi important să ne întoarcem în perioada copilăriei mici, atunci cînd se pun bazele acestei abilităţi. Studiile de specialitate aduc în discuţie două categorii de factori care influenţează dezvoltarea acestei abilităţi: factorii neurobiologici şi cei de mediu. Noile cercetări în neuroştiinţe arată că există o legătură fascinantă între propria noastră experienţă dureroasă şi percepţia durerii altor persoane. O serie de experimente au arătat că, atunci cînd intrăm în contact cu oameni care suferă sau auzim despre o experienţă dureroasă pe care a trăit-o cineva, se constată o activare intensă în ariile noastre cerebrale care sînt implicate în procesarea propriilor experienţe dureroase. Răspunsul automat poartă numele de oglindire şi constă în activarea unor formaţiuni cerebrale numite „neuroni-oglindă“. Acest mecanism neuronal reprezintă un precursor al empatiei. 

  • Empatia este o abilitate mult mai complexă decît răspunsul automat de oglindire. Deşi „neuronii-oglindă“ pot explica într-o anumită măsură cum putem avea experienţa durerii pe care o trăieşte o altă persoană, totuşi nu explică în totalitate diferenţele care apar. Empatia este o abilitate mult mai complexă decît o reacţie automată de oglindire deoarece presupune înţelegerea perspectivei altora (teoria minţii) concomitent cu un bun control al propriilor reacţii emoţionale ca răspuns la frămîntările şi suferinţa observată. În consecinţă, empatia implică un set de abilităţi care se învaţă. Ele nu se dezvoltă de la sine, ca urmare a trecerii anilor, ci necesită o susţinere adecvată din partea părinţilor. În mod firesc, majoritatea copiilor de 3-4 ani acţionează impulsiv, au dificultăţi în gestionarea propriilor emoţii, au o perspectivă limitată asupra modului în care gîndesc şi se simt ceilalţi. Prin urmare, chiar dacă este echipat cu resursele necesare care să-i permită să rezoneze la suferinţa altcuiva, nici un copil nu o poate face în mod natural dacă nu trăieşte într-un mediu care să i permită să înveţe empatia, compasiunea, răbdarea, autocontrolul. Toate aceste lecţii nu pot fi învăţate decît cu sprijinul adulţilor din jurul lor. Cu alte cuvinte, ori de cîte ori îi încurajăm pe copii să îşi comunice emoţiile în cuvinte, să recunoască emoţiile altor persoane, să se „pună în pielea“ altcuiva şi să vadă cum s-ar simţi, să se gîndească la consecinţele sociale pe care le implică un anumit mod de comportament, le oferim tot atîtea posibilităţi de a-şi dezvolta empatia.
  • Ce putem face pentru a sprijini dezvoltarea empatiei? Putem să-i oferim copilului o relaţie care să fie pentru el o bază de siguranţă şi un refugiu în momentele dificile, pentru a învăţa cum să-şi organizeze emoţiile şi să-şi dezvolte abilităţile de autoreglare emoţională. Studiile arată că empatia se poate dezvolta doar atunci cînd nevoile emoţionale ale copiilor sînt satisfăcute. Atunci cînd copiii învaţă că pot conta pe părinţii lor ei sînt mult mai pregătiţi să manifeste empatie faţă de ceilalţi.

E bine să-i sprijinim să dezvolte un sens al moralităţii care să nu depindă de administrarea recompenselor sau pedepselor. Copiii sînt capabili să-și ofere în mod natural ajutorul şi să fie empatici cu ceilalţi. Utilizarea recompenselor materiale inhibă manifestarea naturală a comportamentului de acordare a ajutorului. 

Accentul trebuie pus pe educaţia minţii şi copilul trebuie tratat ca o persoană care posedă „minte“, nu doar nevoi fizice. Vorbiţi-i copilului despre modul în care emoţiile noastre ne influenţează comportamentul. Discuţiile despre stările mentale îi ajută pe copii să înveţe despre teoria minţii (înţelegerea faptului că ceilalţi oameni au dorinţe, obiective, nevoi şi emoţii diferite de ale noastre). Teoria minţii se dezvoltă gradual în primii ani de viaţă. În absenţa sprijinului şi a exerciţiului, copiii au dificultăţi în identificarea corectă a perspectivei celorlalţi.

Sprijiniţi copiii să exploreze cît mai multe perspective de interpretare a unei situaţii. Poveştile, filmele, situaţiile de viaţă oferă copiilor oportunitatea de „a se pune în locul altora“ şi de a privi lumea prin prisma personajelor respective (ce cred, ce doresc, cum se simt). Prin intermediul acestor întrebări, copiii pot învăţa că există mai multe moduri de funcţionare a minţii. Studiile arată că există o legătură între aceste tipuri de discuţii şi nivelul lor de înţelegere a perspectivei celorlalţi. 

Sorina Petrică este psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv comportamental.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.