Cîteva păreri pentru ONG-uri

Publicat în Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 – 10 ianuarie 2018
Cîteva păreri pentru ONG uri jpeg

Se apropie sfîrşitul de an. Un an plin de proteste, de modificări legislative, marcat de instabilitate pe plan politic. Iniţial, am vrut ca acest articol să fie o scurtă analiză a schimbărilor ce sînt de dorit în mediul ONG. Ce spun rapoartele de cercetare despre tendinţele în finanţare, advocacy, voluntariat, grupuri civice şi ce este dorit pentru viitor.

Apoi am vrut să povestesc ce spune scrisoarea referitoare la modificările propuse de deputatul Liviu Pleșoianu de modificare a Ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, adresată liderilor partidului PSD şi semnată de peste 70 de ONG-uri. Cum propunerea stabileşte că orice ONG trebuie să publice de două ori pe an, în Monitorul Oficial, o declaraţie de venituri şi cheltuieli care să includă distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea care a generat venitul respectiv, precum și valoarea acestuia, iar sancţiunea nepublicării acestei declaraţii este dizolvarea de drept a asociaţiei sau fundaţiei. Cum ONG-urile se întreabă ce ar însemna o astfel de modificare pentru ONG-urile ce primesc mii de donaţii individuale anual. Dar şi cum experţii în drept ONG ai Consiliului Europei consideră că modificările încalcă standardele internaţionale asumate şi trebuie retrase.

În final, m-am gîndit că rezoluţiile, la fel ca ONG-urile, sînt despre oameni. Ce au ei în prag de 2018 este cel mai important. Am invitat cîţiva oengişti să spună rezoluţiile lor pentru ONG-uri. Sînt doar cîteva exemple. Fără să fie reprezentative, sînt semnificative.

„Pe partea de mediu mi-aş dori mai mulţi oameni educaţi, cu respect pentru mediu şi resursele oferite de aceasta; politici publice coerente care să fie implementate în literă şi spirit. Mi-aş mai dori să stopăm tăierile de păduri şi exploatarea resurselor naturale, precum şi polua­rea apelor. Aş vrea să rezolvăm problemele cu managementul deşeurilor şi să trecem la 100% reciclare, ba chiar să facem trecerea către economia circulară şi utilizarea de tehnologii nepoluante. Nu în ultimul rînd, mi-aș dori o utilizare eficientă a fondurilor europene şi naţionale care să conducă la o calitate mai bună a vieţii şi a mediului“, spune Lavinia Andrei, de la Terra Mileniul III.

„Pentru că 2017 a fost extrem de greu pentru furnizorii de servicii sociale şi am avut rareori posibilitatea negocierii schimbărilor negative asupra documentelor ce reglementează funcţia noastră, ne-am dori ca în 2018 să avem o Românie a dialogului. Furnizorii de servicii sociale sînt profesionişti care prestează servicii în folosul comunităţii şi autorităţile de la toate nivelurile, precum şi politicienii din toate partidele ar trebui să lucreze alături de noi pentru dezvoltare. Dorim un 2018 cu reguli corecte şi o societate solidară cu fiecare membru al ei“, spune Mihaela Munteanu, de la Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale.

„Îmi doresc ca ONG-urile să înțeleagă că a fi ONG este doar o formă de organizare juridică și că depinde de fiecare dintre noi să devenim relevanți și legitimi ca voce care reprezintă o parte din societate, drepturi sau valori. Cred că 2018 trebuie să fie și pentru ONG-uri despre cei 100 de ani de existență ai României – iar lecția pentru mine, dintr-un secol de istorie, este aceea că nici un drept și nici o libertate nu sînt cîștigate definitiv. Dacă ONG-urile vor ști să apere în 2018 dreptul la exprimare, libertatea de conștiință și vor putea contribui un pic la a duce aceste valori înspre mai multă toleranță și nu spre o ruptură mai mare în societate, atunci eu cred că vom putea zice că societatea civilă organizată e cu un pas mai aproape de maturitate“, spune Elena Calistru, de la Funky Citizens.

„Legat de mişcarea de voluntariat din România, am trei dorinţe pentru 2018. Prima este ca instituţiile publice să dezvolte programe de voluntariat, să mobilizeze mai mulţi voluntari. Din păcate, lucrul ăsta nu se întîmplă încă aşa cum ne-am dori. A doua este să crească mai mult capacitatea ONG-urilor de a gestiona voluntari şi a face managementul voluntarilor. A treia este legată de preşedinţia Consiliului Europei, pe care România o va deţine în 2019 şi al cărei program de voluntariat va fi organizat în 2018. Mi-ar plăcea ca acesta să fie structurat profesionist şi relevant pentru priorităţile naţio­nale, să servească în adevăratul sens al cuvîntului acestor priorităţi“, spune Anca Năstase, de la Federaţia VOLUM. 

Vera Ularu este specialist în comunicare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.