Cel mai puternic eveniment cultural organizat în românia

Publicat în Dilema Veche nr. 812 din 12-18 septembrie 2019
Cel mai puternic eveniment cultural organizat în românia jpeg

În 1955, după nouă ani de exil, George Enescu murea la Paris, bolnav și în crunte privațiuni. Gheorghiu-Dej și-a dat seama că guvernul Republicii Populare Române a suferit o lovitură de imagine. Enescu era apreciat peste tot în lume și relația sa cu Guvernul propriei țări era o pată pentru cel din urmă. Într-o lume imediat post-stalinistă, Gheorghiu-Dej a știut că trebuie să repare cumva imaginea șifonată a țării și a inventat, într-o ședință cu conducerea Partidului, Festivalul „George Enescu“ – un eveniment muzical unde să fie invitați prietenii de peste tot ai marelui muzician. Prima ediție a avut loc în 1958. Festivalul a luat amploare și, relativ rapid, și-a pierdut cu totul motivația sa propagandistică.

S-a derulat din trei în trei ani pînă în 1979. În anii 1980, festivalul decăzuse mult, semn că Partidul nu-l mai considera atît de important. Ultimele ediții „comuniste“ au fost aproape o rușine. Reluat după 1990 (prima ediție post-revoluționară a avut loc în 1991) cu frecvență inegală, festivalul începe să aibă loc o dată la doi ani din 2001. Festivalul crește în prestigiu și, după 2007, cînd direcția artistică a fost preluată de către Ioan Holender, manager recunoscut și respectat la scară mondială, ajunge realmente la un înalt nivel mondial. Agendele edițiilor 2009, 2011, 2013, 2015 și, în bună măsură, 2017 sînt adevărate Who’s who în materie de muzică clasică internațională. Vreme de trei săptămîni, cu cîte două și mai apoi trei concerte pe zi, festivalul ajunge să nu mai accepte decît participări de top mondial.

Astăzi, Festivalul „George Enescu“ este indubitabil cel mai puternic eveniment cultural organizat în România. Nimic altceva, în orice alt domeniu cultural, nu-l egalează pentru că nici un alt eveniment similar nu aduce în România topul artei respective așa cum o face Festivalul „George Enescu“. În 2019, la ediția a 24-a, festivalul răspunde prin agenda sa unor chestiuni de maxim interes pentru melomani: raportul dintre repertoriul clasic și muzica contemporană, prezența operei în formă concertantă într-un festival perceput, pînă mai ieri, drept unul aproape non-vocal, contactul dintre publicul românesc și un repertoriu la care nu a fost niciodată expus etc. Dosarul nostru încearcă să pună în dezbatere aceste teme, fără să uităm să ne întrebăm, în general, asupra efectelor pe care un asemenea festival le are asupra vieții noastre muzicale și, desigur, fără să uităm să ne aducem aminte de George Enescu, cel fără de care nimic nu ar fi fost.

Ilustrație de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.