Care Poartă e mai Înaltă: UE sau SUA?

Sorin OZON
Publicat în Dilema Veche nr. 821 din 14–20 noiembrie 2019
Care Poartă e mai Înaltă: UE sau SUA? jpeg

Principalele teme de atac la valorile occidentale sînt generate în România de o ciocnire a civilizațiilor: de fiecare dată cînd presiunile de la Bruxelles și Washington depășesc pragul de confort al decidenților de la București, media și politicieni conectați la putere prin fire mai mult sau mai puțin vizibile se activează. Vorbim, așadar, nu de un discurs antioccidental factual, nu de știri care dispun de context și echilibru, ci de „analize“ care nu sînt, în fapt, decît scoateri părtinitoare din context, dacă nu (de multe ori) manipulări grosiere ale unor fapte și chiar invenții pure.

În momente-cheie, mesajele antioccidentale devin agresive. În 2018, de pildă, demiterea Laurei Codruța Kövesi, în urma deciziei Curții Constituționale, a fost salutată de purtătorii obișnuiți ai mesajelor antioccidentale ca o victorie chiar împotriva acelor țări europene, dar și a SUA, care au sprijinit-o pe Kövesi. În aceeași notă, tot în 2018, raportul Comisiei de la Veneția referitor la schimbările legislației penale în Parlamentul României au fost întîmpinate cu critici dure care spuneau, în esență, că România nu este o colonie a Bruxelles-ului și, prin urmare, nu poate primi ordine. Celebrele proteste din 10 august 2018 au fost privite prin aceeași lentilă, peste care s-a adăugat și un filtru conspiraționist: mulțimea antiguvernamentală nu doar că a fost dirijată de forțe externe, dar un soi de trupe paramilitare au și participat la manifestație. Și tot în anul care a trecut a avut mare succes scenariul conform căruia companiile americane de explorare și exploatare de petrol și gaze erau/sînt în culmea frustrării pentru că, în urma modificării legislației referitoare la taxarea resurselor naturale, nu mai pot avea acces ieftin la depozitele de hidrocarburi din Marea Neagră.

Un vîrf de activitate al propagandei în special antieuropene a fost înregistrat în mai a.c., în campania pentru alegerile europarlamentare. Replici ale marelui cutremur de campanie au avut loc și în lunile următoare, cu prilejul negocierilor post-alegeri pentru poziții ba în Parlamentul European, ba la vîrful Comisiei Europene. Din punctul de vedere al suprapunerii agendelor, politica și presa au oferit un spectacol deplorabil în mai: cea dintîi a pus mesajele și banii aferenți pe masă, a doua a preluat aproape integral, cu tot cu cheie de lectură. Astfel, mesaje cu totul toxice (subsumate mesajului principal că Europa este condusă de cîteva personaje malefice care nu urmăresc decît exploatarea țărilor mai mici, prin orice mijloace) au fost livrate, în cantitate mare, fără nuanțe, contextualizări sau dezbatere.

Pentru promotorii discursului antioccidental, luna iunie a fost una a jelirii: fostul șef al PSD, Liviu Dragnea, condamnat la închisoare la sfîrșitul lunii mai, a fost transformat într-un soi de erou al luptei contra imperialismului american. Cînd, la finalul lunii iulie, România a fost zguduită de cazul Alexandrei Măceșanu, adolescenta răpită, violată și ucisă la Caracal, tema s-a transformat într-una de politică globală: rețelele de prostituție din zonă au fost protejate de către autoritățile române pentru a nu dezvălui implicarea, în calitate de clienți, a soldaților americani de la baza militară de la Deveselu.

Natural, tema României ca o colonie americană (și, da, în același timp bruxelleză, propaganda nu lasă rațiunea să strice o conspirație bună) s-a copt cînd președintele român a fost invitat, în august, la Casa Albă, ocazie cu care președintele american a devenit, simplu, „sultan“ (și, da, Bruxelles-ul a fost numit în mai multe rînduri „Înalta Poartă“ de către purtătorii de stindard antioccidental, deși „sultanul“ pare că se găsește peste Ocean).

Un combo trans-atlantic a pus capac în septembrie: lui Liviu Dragnea și familiei li s-a interzis accesul în SUA ca urmare a condamnării la închisoare a fostului lider social-democrat, iar Bruxelles-ul a păcătuit prin numirea Laurei Codruța Kövesi în fruntea Parchetului European, în timp ce i-a refuzat Rovanei Plumb postul de comisar european.

Sorin Ozon este jurnalist de investigație, membru al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.