Ascultăm sau nu de FMI?

Publicat în Dilema Veche nr. 80 din 28 Iul 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

1. Consideraţi că reticenţa FMI în a accepta un deficit bugetar mai mare de 0,7% este justificată? 2. Consideraţi necesare măsurile de limitare a consumului? Credeţi că vor fi eficiente? Liviu Voinea, membru fondator Grupul de Economie Aplicată (www.gea.org.ro) 1. Insistenţa FMI pentru un deficit bugetar cît mai mic este raţională din multe puncte de vedere: neîncrederea în creşterea veniturilor bugetare (ca urmare a cotei unice), necesitatea de ţinere sub control şi a deficitului de cont curent, aşteptările privind cheltuielile tot mai mari la care România va fi obligată prin cofinanţarea fondurilor europene. Pe de altă parte, FMI se comportă, aşa cum s-a comportat întotdeauna şi peste tot, ca un contabil conştiincios; România are nevoie însă, pe lîngă un bun contabil, şi de un strateg de dezvoltare. Acest rol strategic ar trebui să îl joace Guvernul. 2. Creşterea explozivă a consumului este un efect, nu o cauză. Este efectul mai multor bani rămaşi la dispoziţia consumatorilor (prin cota unică), efectul aprecierii leului (ieftinirea importurilor), efectul creşterii salariului mediu pe economie, efectul creşterii economice în ansamblu, efectul lipsei unor alternative investiţionale la consum, efectul banilor trimişi de românii din străinătate. Mai mult, după ce consumul a fost reprimat o perioadă destul de îndelungată din cauza veniturilor mici, este dificil să temperezi consumul prin metode administrative. De exemplu, creşterea TVA nu cred că va avea vreun efect în acest sens; dovada cea mai bună este aceea că după ce guvernul Văcăroiu a introdus TVA în 1993 (pînă atunci nu existase această taxă), consumul a crescut oricum, economia fiind atunci, ca şi acum, în expansiune. Restricţiile la creditare iarăşi nu mi se par o soluţie, pentru că ele afectează nivelul de trai, standardul de viaţă. Echilibrul macroeconomic trebuie menţinut, dar nu cu preţul bunăstării societăţii. Radu Limpede, analist financiar, Junior Chamber International Bucharest 1. Dorinţa FMI de a ţine România într-o veritabilă "cămaşă de forţă" (deficit bugetar de numai 0,7% din PIB) are şi nu are justificare, depinzînd de unghiul din care privim. Avînd în vedere expansiunea consumului şi deficitul extern record, înţeleg pe deplin preocuparea FMI că orice relaxare pe partea bugetului va avea consecinţe incalculabile, ducînd către o criză. Pe de altă parte, România are nevoie de cheltuieli mult mai mari şi de o strategie bugetară multianuală, pentru a putea să-şi îndeplinească angajamentele europene şi marile priorităţi: cofinanţare fonduri structurale, investiţii majore în infrastructură, mediu, dar mai ales o rapidă reformă a pensiilor. Astfel, ca şi alţi vecini central-europeni, România ar putea depăşi în următorii ani "bariera" de 3% PIB pentru deficitul bugetar, dată de criteriile Maastricht, însă numai cu două condiţii. Pe de o parte oferta internă trebuie să reuşească în anii ce vin să echilibreze cererea în expansiune şi să elimine astfel presiunea deficitului extern. În acelaşi timp, veniturile bugetare trebuie crescute accelerat, de la 29% din PIB acum (proporţia cea mai mică în Europa), însă nu pe baza creşterii fiscalităţii, ci pe baza lărgirii bazei de impozitare prin restrîngerea - coercitivă - a economiei negre şi mai ales a celei gri din mediul rural (prin metode stimulative). 2. Măsurile de limitare a consumului sînt necesare, dar BNR joacă o carte perdantă prin ultimele mişcări: limita agregată de 40% din venituri la creditul "retail" se bazează pe bunăvoinţa oamenilor şi poate fi ocolită. Leasing-ul ar trebui reglementat rapid. Creditul îşi va continua boom-ul; singura măsură eficientă ar fi relansarea economisirii în paralel, prin dobînzi care să remunereze, plus introducerea rapidă a pensiilor private. Constantin Rudniţchi, director revista Bilanţ 1. România are cel mai mic deficit bugetar din zonă. Din acest punct de vedere, ne putem uita cu invidie la ţări care sînt în Uniunea Europeană şi "se lăfăie" cu deficite bugetare mai mari de şase-şapte ori decît al nostru. Ba chiar, sînt ţări în Uniune care încalcă cu nonşalanţă prevederile referitoare la nivelul deficitului bugetar statuate de Pactul de Stabilitate. Dacă privim întregul tablou al indicatorilor economici vom vedea destule zone de umbră care îngrijorează. Chiar şi aşa, guvernul ar fi putut negocia un deficit bugetar mai mare. 2. Avem şi în domeniul economic două Românii. Una, care are o viziune de ansamblu, priveşte indicatorii macroeconomici, şi alta, care este mult mai legată de viaţa de zi cu zi, adică de microeconomie. La nivel macro, creşterea consumului îngrijorează pentru că se vede lanţul următor: creşte consumul, consumul este alimentat în mare parte din import, importuri mai mari înseamnă un deficit mai mare al balanţei comerciale. Adică creşte diferenţa dintre valuta care intră în ţară şi cea care iese. Sau mai există şi relaţia consum mai mare - inflaţie mai mare. Sînt, trebuie să recunoaştem, indicatori care pun pe gînduri orice guvern care are de îndeplinit criteriile de aderare. La nivel micro, la nivelul cetăţeanului sau al întreprinzătorului, consum mai mare înseamnă fiscalitate redusă, mai mulţi bani în buzunar, acces mai facil la credite ş.a.m.d. Trăim de 15 ani sub tirania descurajării şi restrîngerii consumului. În ultima perioadă, însă, băncile, reţelele de retail şi mai ales populaţia au descoperit plăcerea consumului. De aceea, cred că măsurile de limitare a consumului nu vor avea astăzi acelaşi efect pe care îl aveau în urmă cu zece ani.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.