Amintirile unei săli de cinematograf

Virgil C. JITARIUC
Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
Amintirile unei săli de cinematograf jpeg

Ideea mi-a venit în timp ce scriam acel proces-verbal fără rost, în care trebuia să declarăm sub semnătură cum că am închis uşile, am stins luminile şi gazul şi am lăsat totul în bună regulă. Sînt douăzeci de ani mari şi laţi de cînd fac pe cinematograful. Cît poate vedea un om în douăzeci de ani? Două filme pe săptămînă ori 52 ori 20 fac 2.080. Aprox. Pînă acum nu mi-am dat seama de mărimea cifrei. Un film are o lungime medie de 2500 m. Ar fi 5.200 de kilometri de peliculă. 

 * * *

Prin ’77 am terminat liceul. M-am dus ca tot omul la Oficiul forţelor de muncă. Mi-au spus să încerc la cinema. La o săptămînă după angajare, am plecat la Bucureşti, la calificare, şi de Crăciun am început să lucrez efectiv la Cinema Lumina, fost Puşkin, fost Apollo. Toţi prietenii mei mă luau peste picior: „Ce, mă, tocmai la cinematograf ai ajuns?“. După cîţiva ani, tot aceiaşi prieteni mă întrebau: „Nu aveţi un post de «ajutor de cîine lup» pe la voi?“. În fine, nu spun că e o onoare deosebită să lucrezi la un cinematograf, totuşi e mult mai bine decît în alte părţi. Nu aveam de ce să-mi fie ruşine. Nu-mi era ruşine să rup bilete, să car cutiile cu film la gară sau chiar să mătur în faţa cinematografului. Era o muncă ca oricare alta. Ei, nu chiar ca oricare alta. Totuşi lucram în cultură... 

 * * *

24 decembrie 1993
Am avut programat un film intitulat Timişoara ’89. Ce s-a întîmplat? L-am adus de la gară, şi nici nu am desfăcut cutia, pentru că am primit în paralel filmul de mare succes Terminator 2 cu Schwarzenegger. Bineînţeles, ultimul avea prioritate.
Îmi amintesc de timpurile cînd nimeni nu rula nişte filme cum ar fi, de exemplu, Partidul, Ceauşescu, Poporul, ci prefera să ruleze mai ştiu eu ce western prăfuit sau altceva, numai bani să iasă. În actele cinematografului figurau atunci sute de spectatori la filmul românesc, spectatori care în realitate văzuseră westernul prăfuit. Procedăm la fel cu Timişoara ’89? Oare să uite lumea aşa de repede? Sau să nu vrea să-şi mai amintească?  

* * *
În luna mai 1995 am scris un mic articol pe care am vrut să-l public în ziarul local. Era de fapt un clasament al filmelor din luna mai, după numărul de spectatori, plus „muştarul“ meu. 

Ce vizionează cîţi sighişoreni:
Topul filmelor la Sighişoara. Mai 1995

Titlul filmului              Nr. spectatori
1. Streetfighter                    1462
2. Răzbunarea tatălui           959
3. Interviu cu un vampir         721
4. Superpoliţistele                483
5. Străluciri senzuale           403
6. Dublă ameninţare             242
7. Rockerii atacă radioul       245
8. Toleranţă zero                  175
9. Only you                         161

E frumos că dl Van Damme se află cu a sa capodoperă pe primul loc, şi indianul Indrajeet pe locul doi.
(Articolul nu a fost publicat nicăieri.)
 
* * *

Cinematograful aţîţă în noi sentimentul de nemulţumire, de frustrare faţă de lume. Vorba cîntecului – viaţa nu e cinematograf. Niciodată soluţiile nu vor fi atît de uşoare ca în Terminator, niciodată săruturile atît de înflăcărate ca-n Pe aripile vîntului. Niciodată un idiot nu va ajunge atît de departe ca Forrest Gump. Cinematograful ne lasă lumea aşa cum este ea: plină de neajunsuri. Dar el (cinematograful) e mereu iubit. Niciunde nu mai poate fi privită lumea cu ochi de copil, şi niciunde această lume nu pare că ar mai putea fi salvată. Cineva dansează în ploaie, băiatul îşi primeşte fata, Rick o lasă pe Ilsa să plece. E.T. îşi găseşte drumul spre casă... Cel mai prăpădit cinematograf de cartier este un templu care produce o mulţime de mici revelaţii („Erlößungen“) şi nici una dintre ele nu are nevoie de un Dumnezeu. Doar de nişte oameni inimoşi. Cinematograful e un mediu al masei. Nu produce înfrăţiri. După genericul de sfîrşit fiecare e redat singurătăţii sale şi iese în noapte. Iar dacă a fost bine, nu spune nici un cuvînt.
* Din Stern, nr. 14/95, Peter Praschl

...am simţit nevoia să precizez că era întuneric în sala de cinema deoarece, fiind doar 12 spectatori, cu trecerea timpului marele public de expresie română va uita cum arată cinematograful şi e bine să rămînă scris.
* Din Academia Caţavencu, nr. 24 (343), 16-22 iunie 1998)  

* * *

Ne-a trimis Spielberg o scrisoare în care ne roagă să proiectăm Saving Private Ryan aşa cum trebuie. Spicuiesc din scrisoarea dlui Spielberg către proiecţionişti: 

Salut, sînt Steven Spielberg. De ani de zile am o admiraţie crescîndă pentru toţi cei care lucrează în cinematografie aici, în America, şi în întreaga lume. Noi moduri de distracţie apar tot timpul, dar, şi asta s-a demonstrat de aproape un secol încoace, nimic nu se poate compara cu plăcerea de a merge la cinematograf. Iar voi aţi făcut o treabă excelentă acolo, în sălile de cinema, aţi utilat sălile cu cele mai noi tehnologii încercînd să faceţi filmele cît mai bune. Filmele mele sînt exact ca şi copii mei, dar în momentul în care ajung în sălile de proiecţie, eu nu mai am nici un control, într-un fel vă trimit „copilaşii“ vouă şi vă rog să aveţi mare grijă de ei, să-i îngrijiţi, să fiţi siguri că arată şi sună aşa cum am vrut eu. Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi felicitări pentru extraordinara muncă pe care o faceţi.  
Steven Spielberg 

* * *
Un articol din presa locală: „De la 1 mai Sighişoara rămîne fără cinematograf“. 

Virgil C. Jitariuc a funcţionat la cinematografele din Sighişoara şi acestea au funcţionat cu el între anii 1978 – 1999.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.