CU UN OCHI LA RAPORT ŞI CU ALTUL LA CLAUZĂ

Manuela PREOTEASA, Cristian GHINEA
Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum am făcut Dacă nu ştiţi, aflaţi acum că marea ştire a săptămînii următoare e raportul de ţară al Comisiei Europene privind România. Ar fi trebuit să fie ultimul şi în funcţie de el să se aplice sau nu clauzele de salvgardare. Dar, cum profesorii îngăduitori amînă corigenţa, şi Comisia a stabilit că va mai exista un raport în primăvară. Oricum, asta nu scade tensiunea aşteptării. Mulţi ştiu deja că va fi mai bun decît cel de anul trecut. Noi nu ştim încă, aşa că am rugat nişte experţi independenţi să evalueze progresele făcute de România în domenii-cheie, de la precedentul raport încoace. Cititorii Dilemei vechi sînt deja familiarizaţi cu schema, de cînd am evaluat anul trecut ofertele electorale: trasezi criterii de performanţă, iei nişte experţi serioşi şi îi rogi să dea note. Unii ar putea strîmba din nas, au şi făcut-o, în ideea că evaluarea nu are cum scăpa de subiectivism. Le dăm o veste proastă: şi raportul de ţară este făcut de oameni şi e marcat de subiectivism. Noi am utilizat expertiza internă pentru a oferi aprecieri alternative. Este, pînă la urmă, un exerciţiu de orgoliu: putem şi noi să ne criticăm profesionist, nu doar cei de la Bruxelles. Ne-am oprit cu evaluarea la cinci domenii. Trei sînt cele mai sensibile şi aici ne atîrnă clauzele deasupra capului: justiţia, politicile anticorupţie (am preferat să le tratăm separat) şi concurenţa. Alte două nu au clauze, dar sînt sensibile, dată fiind întîrzierea istorică ce separă România de Uniune. La fiecare domeniu, am evaluat: adaptarea legislaţiei la cerinţele din ultimul raport; gradul de implementare; capacitatea administrativă; voinţa politică; realismul în angajamente; plus un element opţional propus de fiecare expert. Bineînţeles, criteriile şi chestiunile punctuale au fost diferite pentru fiecare domeniu. Apoi am cerut comentarii asupra evoluţiei mediului politic în ultimul an. Cum criteriile politice nu sînt la ordinea zilei, nu am notat acest domeniu (era şi greu de cuantificat ce anume înseamnă progres aici). Dar, cum spaţiul public este aproape obsedat de politică şi de UE, deoarece ne îngrijorăm că orice prostie spusă de mai ştiu eu care politician ar putea afecta integrarea europeană, am ales doi reputaţi politologi pentru comentariile generale asupra a ce s-a întîmplat cu politica, politicile şi politicienii, în anul scurs de la precedentul raport. Cîrcotaşii ar putea găsi şi alte domenii care meritau studiate. Sîntem de acord cu ei. Am avut dileme dacă să evaluăm şi administraţia publică. Dar cum revista ne-a pus la dispoziţie un spaţiu limitat, îi lăsăm pe cîrcotaşi să se ocupe de administraţie. Concluziile mai jos, detaliile suculente în interior. Şi ce-a ieşit Actuala guvernare a decuplat vechile reţele de corupţie de la o parte din resurse, ceea ce face ca voinţa politică în lupta anticorupţie să fie privită pozitiv de expertul optimist în domeniu, Radu Nicolae. O privire de fond, îndreptată spre prevenirea corupţiei găseşte însă Guvernul, în ansamblul său, cu un picior în aer: chiar dacă unii paşi s-au făcut, jumătăţile de măsură nu rezolvă o boală atît de grea (în viziunea expertului pesimist, Codru Vrabie). Ambii au apreciat mai degrabă schimbările în legislaţie şi au notat negativ capacitatea administrativă şi implementarea. Per ansamblu, capitolul anticorupţie ratează de puţin nota de trecere: 4,9. Dar nu e cazul ca Monica Macovei să se supere pe noi. Acolo unde lucrurile depind mai mult de domnia sa, evaluările au fost mai bune, iar din comentarii (la justiţie, anticorupţie, mediu politic) este cea mai lăudată persoană oficială, ceea ce nu e puţin lucru într-o ţară de cîrcotaşi. Media pe justiţie: 6,8. Ambii experţi au notat foarte bine voinţa politică şi au depunctat capacitatea administrativă. Georgiana Iorgulescu ridică în comentariul său problema spinoasă a conştiinţelor. Dincolo de rapoarte, sînt mai greu de reformat. Şi, în definitiv, o singură voce e prea puţin, chiar dacă se află în fruntea ministerului, e nevoie de mai multe - spune celălalt expert, Dan Stoica. Aproape de justiţie se plasează concurenţa: 6,7. Ajutoarele de stat au reprezentat unul dintre cele mai sensibile aspecte în negocieri, iar controlarea lor aduce o notă relativ bună. Dar problemele liberei competiţii nu se reduc la atît, iar preţurile ascunse ale eliminării unor facilităţi s-ar putea să nu fi ieşit încă la iveală. Cu o lună în urmă, pe 22 septembrie, o ştire răzleaţă arăta că Mexicul a introdus taxe de 67,3% pentru produsele de oţel de la Mittal România, pentru că aveau preţ de dumping. În faţa aceloraşi probleme, Comisia Europeană nu a pus taxe, ci unsprezece condiţii, din care patru privesc concurenţa. Cînd Tăriceanu i-a anulat ajutoarele de stat lui Mittal (care deţinea anul trecut 83,42% din întreaga producţie internă de oţel, potrivit Institutului Metalurgic din România), gigantul n-a cîrtit public. În schimb, peste puţin timp, a licitat pentru portul Galaţi. Şi a cîştigat. Aşa merg lucurile. Exemple interesante mai sînt: cînd preţul la benzină o luase în sus, oficialii OMV au motivat doct: "să nu facem dumping pe piaţa externă". Dar un expert în energie din SUA a rîs: dumping e cînd ieşi pe piaţa externă sub cost, iar nu cînd nu te aliniezi la un preţ care, independent de tine, variază afară. Suprinzător pentru noi, cea mai mare medie apare la agricultură: 7,5. Voinţa politică capătă aici o uluitoare sub-medie de 9,5. Depunctarea a venit, din nou, de la capacitatea administrativă de a implementa angajamentele luate. Experţii nu spun că satul românesc este unul european, dar noi nu evaluăm aici ţăranii, ci miniştrii şi instituţiile. Altfel, un reportaj de pe anchete.ro povestea că un ţăran din Moldova s-a interesat la Agenţia SAPARD cum să ia cîteva mii de euro să îşi mai cumpere vreo şase vaci. Funcţionarul i-a dat, amabil, o dischetă: "găsiţi toate informaţiile acolo". Pentru a vedea şi partea pozitivă, exemplul Poloniei arată că fermierii şi-au îmbunătăţit mult starea de spirit cînd au început să primească banii europeni, potrivit schemei de subvenţii pentru agricultură. Iar banii îi primeau în bancă, prin urmare şi-au deschis toţi conturi în bănci, dezvoltînd sistemul financiar. Revenind pe meleaguri neaoşe, România trebuie să-şi facă mai întîi agenţia de plăţi, ceea ce nu se va întîmpla chiar mîine. În schimb, capitolul codaş este mediul: 4,6. Ceva progrese legislative au fost remarcate, dar per total situaţia "verzilor" este albastră. Poate şi din cauză că protecţia ariilor naturale este remarcată de ambii experţi ca marea problemă a domeniului. Happy-end Se spune că cea mai fericită e ţara care nu apare niciodată în deschiderea jurnalului de ştiri externe. Oare cînd a fost ultima oară Elveţia în prime-time? În schimb, premierul Berlusconi a răsfăţat jurnalele de ştiri cu scandalurile de corupţie în care a fost anchetat. România nu e Elveţia, dar Italia e în Uniunea Europeană. Aşa că tragem speranţă că şi noi vom fi, cu scandalurile noastre latine şi cu corupţii noştri cu tot. Vă urăm un raport plăcut!

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.