Urcuşuri fără cască de protecţie

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
Urcuşuri fără cască de protecţie jpeg

Doi adolescenți au murit în timpul unei avalanșe în munții Retezat. Ei erau însoțiți de tații lor și erau foarte experimentați, pentru vîrsta lor, în escalade. Cu puțin timp înainte de deces, unul dintre ei primise din partea autorităților argentiniene o interdicție de a urca la peste cinci mii de metri altitudine. Cam acestea sînt singurele certitudini din cazul care a provocat dese dezbateri publice în ultima vreme. S-a vorbit mult, și de multe ori legitim, despre părinți, educație, prevenție, abuz, libertatea de a alege, presiuni ale societății, „modele“ și performanță, costuri și riscuri. S-a vorbit, mai ales, despre responsabilități și vinovății, respectiv despre oportunitatea unei anchete penale. Sigur, în astfel de momente, nu poți să nu te gîndești la familiile celor doi adolescenți și la ce simt: durere, sentimente de vinovăție, povara unor reproșuri nemiloase ale societății, presiunea anchetelor jurnalistice și a fotografilor de presă. Nu puțini sînt cei care au afirmat că deschiderea unei cercetări judiciare ar fi o cruzime suplimentară față de rudele supraviețuitoare, inutilă, oricum, pentru cei decedați.

Și totuși, citind toate declarațiile celor mai mult sau mai puțin avizați, cred că acest moment tragic trebuie însoțit de o analiză corectă, fără patimă și fără resentimente. O analiză care trebuie făcută de instituții prezumate a fi imparțiale: justiția și educația. Iată de ce cred asta.

● Primul și cel mai la îndemînă argument ar fi acela că decesul celor doi nu s-a produs din cauze naturale: circumstanțele în care au murit sînt cu totul excepționale – doi adolescenți aflați pe un traseu montan dificil, în condiții meteorologice dificile, fără echipament de protecție. Justiția trebuie să afle dacă și în ce fel această tragedie putea fi prevenită. Căci rolul ei nu este acela de a consola familii îndurerate, ci de a sublinia responsabilități și de a sancționa neasumarea lor.

● Această întîmplare poate și trebuie să aducă noi întrebări și noi reglementări în spațiul public: bun, există părinți neștiutori, alpiniști imaturi, turiști neex-perimentați, temerități iresponabile. Dar există și profesioniști ai muntelui, care știu bine dacă și cînd e cazul să te aventurezi în urcușuri periculoase, profesioniști care au îndatoriri cu mult mai mari decît aceea de a avertiza. În fond, atunci cînd nămeți mari pun stăpînire pe străzi și autostrăzi, există oameni ai legii care îți interzic deplasarea, tocmai pentru a preveni eventuale accidente. La fel, salvamarii au puterea și obligația de a-ți interzice scăldatul pe furtună, în valuri uriașe. De ce asociațiile de alpiniști nu ar avea aceeași responsabilitate?

● Una dintre cele mai evidente întrebări este cea care vine dinspre tărîmul educației: pînă unde ridicăm ștacheta performanței pentru copiii noștri? Bun, nu toți copiii practică activități atît de vădit periculoase. Dar sînt mulți cei care practică fie și obligațiile pedagogice curente, cu același zel excesiv și riscant cu care se practică „sporturile extreme“: zile lungi și pline, de dimineață pînă seara, au teme, ore de balet, de tenis, de franceză, de engleză, de pian, de înot, de „dezvoltare personală“ etc. Fără odihnă, fără relaxare, fără discernămînt, le fac pe toate fiindcă „le place să le facă“. De fapt, fiindcă ne dorim să le placă. Fiindcă noi, părinții, ne consolăm cu gîndul că „antrenamentul“ extenuant din copilărie le va face maturitatea mai ușor de dus.

● Moartea celor doi ar trebui să ne facă să reflectăm mai mult la spiritul comunitar: sîntem, fiecare dintre noi, vecini, prieteni, cunoștințe cu familii care fac excese în formarea propriilor copii. Noi înșine sîntem supuși greșelii. Oare nu ne-ar fi de folos un semn prin care să (ne) fie sesizată zona periculoasă? Un tras de mînecă, un sfat, o atenționare a autorităților în măsură să prevină, nu neapărat să sancționeze, un derapaj?

● Cred că un astfel de caz nu poate lăsa indiferentă o societate civilizată: ea trebuie să dea seamă despre felul în care își protejează copiii, despre felul în care își educă generațiile tinere, despre felul în care ajută părinții să își îndeplinească rolul. Școala, direcțiile pentru protecția copilului, justiția, presa, asociațiile sportive sau profesioniste, toate au nevoie să reflecteze la responsabilitățile sociale care vin la pachet cu graba lumii moderne de a avea cetățeni „performanți“, dar fără a le oferi o „cască de protecție“ împotriva stihiilor. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.