Un nou tip de alfabetizare

Publicat în Dilema Veche nr. 739 din 19-25 aprilie 2018
Un nou tip de alfabetizare jpeg

Audierile lui Mark Zuckerberg în Congresul american au produs vîlvă în întreaga lume. Un spectacol „viral“, compus din senatori, întrebări, răspunsuri, comentarii, uimiri, statistici și dezvăluiri, spectacol care s-a încheiat cu un spor de notorietate și de avere pentru dl Zuckerberg, cu cîteva urecheli cordiale, cu niscaiva reguli de implementat în utilizarea datelor și cam atît. Așteptările publicului ca această audiere să producă mari revelații despre „subteranele“ Internetului și noi reguli de protecție a „consumatorului“ de Internet s-au evaporat odată cu plecarea celui audiat din sala Congresului.

Au circulat, pe diverse site-uri și în media, cîteva comentarii interesante despre vinovăția sau nevinovăția fondatorului Facebook, despre „inocența“ congresmenilor, despre interesele SUA şi ale Europei în gestionarea rețelelor de socializare. În marginea lor, rămîn încă o serie de întrebări și teme de reflecție.

● Nu se înțelege de ce abia acum Congresul american a resimțit rețelele de socializare ca pe un pericol public. De ani întregi, Internetul și căile lui de comunicare au născut revoluții sau le-au aplanat, au „instrumentat“ traficul de arme şi de ființe umane, au răspîndit informații false, cu efecte dramatice, despre personaje importante sau anonime, adulți sau adolescenți, au făcut loc unei „comunicări“ riscante, contribuind la formarea unor grupuri extremiste, respectiv la racolarea unor tineri descumpăniți. De ce ar fi mai îngrijorătoare posibila implicare a Rusiei în alegerile americane decît vulnerabilitatea a milioane de copii, adolescenți, tineri în fața dialogului dintr-odată deschis cu lumea întreagă?

● Sînt oare chiar atît de inocenți congresmenii americani? Abia acum au aflat de „profiluri false“ sau de intenții malefice ascunse în paginile de Facebook sau că Zuckerberg are monopolul asupra rețelelor de socializare? E de mirare căci au văzut și ei, ca și noi, asasinate anunțate în filmulețe devenite virale, „jocuri“ care îndeamnă la sinucideri, adolescenți care își plănuiesc atentate în școli prin mesaje amenințătoare etc. Cred doar că aveau nevoie de acest spectacol pentru a-i convinge pe fanii comunicării internautice că libertatea de exprimare și de expunere vine la pachet cu riscuri și că e nevoie de reglementări. Asta, în cel mai bun caz. În cel mai rău, e vorba doar de o luptă politică, desfășurată pe deasupra intereselor comune, de zi cu zi, ale cetățenilor planetei.

● Spun o banalitate: Facebook-ul e o lume nouă. Cu regulile ei de funcționare, implicite și explicite. În afara unor reglementări de bun-simț, pe care orice stat trebuie să le impună companiei, protecția utilizatorilor depinde în mare măsură de ei înșiși. Copiii au reguli, de mici, pentru intrarea în lumea reală: nu traversează strada singuri pînă la vîrsta la care pot percepe pericolele și știu să respecte normele de trafic, nu intră în conversații cu străinii, nu leagă prietenii la întîmplare, nu intră în case private singuri, nu acceptă invitații la petreceri neadecvate vîrstei și experienței lor. Ei bine, copiii și tinerii de azi vor trebui învățați și cu regulile de „conviețuire“ în lumea virtuală, la fel de plină de primejdii ca și cea reală. Pentru asta nu e suficient să le interzicem telefonul mobil sau tableta. Cînd vîrsta și preocupările lor cer utilizarea Internetului, a rețelelor de socializare, atunci prezența adulților devine indispensabilă: așa cum la cinci ani i-am învățat să traverseze strada, la zece îi învățăm cum să „traverseze“ site-urile, mesajele, tentațiile de pe Internet. Așa cum i-am învățat de mici să nu deschidă ușa străinilor, la vremea adolescenței îi învățăm să n-o deschidă pe cea virtuală necunoscuților etc.

Pe scurt, „scandalul Facebook“ pare relevant doar în măsura în care personajele aflatele de ambele părți ale baricadei, creatori de site-uri și utilizatori, sînt gata să își asume răspunderea pentru rolul pe care îl au în dezvoltarea Internetului ca instrument benefic sau dimpotrivă. Sîntem toți acolo, în măruntaiele virtuale, fie că avem pagină personală sau nu, așa că am face bine să lăsăm deoparte iritările superficiale și spectacolele inutile. Avem de învățat, noi și copiii noștri, cum să ne folosim discernămîntul și puterea de a ne proteja în lumea virtuală, așa cum am învățat să ne protejăm în lumea reală. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Foto: flickr

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.