Succes și eșec

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 28 mai - 3 iunie 2020
Zizi și neantul jpeg

Toată viața ni s-a predicat că trebuie să reușim. Cam de cînd sîntem pe lume ni s-a arătat că unii sînt loser-ii și alții cîștigătorii – cei care pășesc cu fruntea sus în aproape orice situație și pe care ceilalți îi aclamă. Am fost crescuți și educați în spiritul ăsta de care pe care.

Mai ales noi, decrețeii, care am fost întotdeauna prea mulți și mereu a trebuit să ne-ntrecem între noi. Să ne tratăm unii pe alții ca și cum am fi dușmani, deși cei mai mulți dintre noi eram chiar prieteni. Să-i privim cu un oarecare dispreț pe cei care nu luau examenele, să ne credem superiori dacă le luam. Ba chiar să fim mîndri că ne-au făcut pionieri în prima serie.

Acum totul mi se pare o aiureală. Adică, în practică, nu era o aiureală: sistemul ne obliga să luăm în serios lucrurile pentru că, altfel, viețile noastre s-ar fi schimbat radical – una era ca, pe vremea lui Ceaușescu, să-ți petreci tinerețea ca student și alta – ca muncitor într-o fabrică. Era o frică de clasă chiar, aș putea spune, care făcuse din noi, copiii și adolescenții de atunci, în tandem cu ai noștri părinți, un soi de micro-întreprindere eficientă: coordonați de profesorii de la meditații, mergeam pe sistemul punct ochit, punct lovit – știam cam ce fel de subiecte se dădeau la examenele noastre de treaptă și admitere la facultate, și mai știam cum să învățăm. Eram niște maimuțe bine instruite care treceau prin cercul de foc strict cînd le cerea dresoarea cu tutu-ul plin de paiete.

Ne-am cultivat, mai de frică, mai din orgoliu, latura asta eficientă. Mereu am învățat și am citit „ce trebuia”, ca să avem note bune, să rămînem în sistem, să nu ne pierdem pe parcurs. Tot străduindu-ne să fim pe linie, n-am mai avut timp sau am avut prea puțin timp pentru lucrurile esențiale: să citim niște cărți cap-coadă, să cugetăm, pe bune, la scopul nostru în viață și la nemurirea sufletului. Am mers înainte orbește, ca nu cumva să ne abatem de la drumul drept, cel gravat cu sînge (imaginar) în pietre (la fel de imaginare). Ideea era să mergem strict înainte și să le-o luăm înainte și altora, căci competitivitatea era, mereu, dacă nu pusă de-a dreptul pe tapet, măcar subînțeleasă.

Cînd nu reușeam ceva, cînd nu luam vreo slujbă sau nu aveam succes cu ce publicam sau cu ce cursuri țineam etc., mă simțeam ultimul om. Eșecul, teama de eșec era una dintre cele mai mari spaime ale mele: căci cum altfel mă puteam defini, dacă nu prin repetatele mele succese? Cum puteam scoate capul în lume dacă nu eram subțire, într-o relație cu cineva cît de cît prezentabil și cu un oarece statut, și într-o slujbă cu ștaif? Nu aș fi fost decît o loseriță cu acte în regulă.

Ajunsesem chiar, într-o perioadă, să iau examene la mastere pe care nu le duceam pînă la capăt nu chiar de dragul încă unei victorii, dar nici departe de asta. Acceptam sau chiar mă ofeream să fac diverse lucruri pe care nu mi le doream doar pentru că așa făcea toată lumea, se agita în gol și inutil ca să fie vizibilă. Le făceam însă temporar, pentru că, de fapt, nu mă interesau.

Timpul a trecut și a venit, culmea, așa cum se zice, un soi de înțelepciune cu vîrsta. Cred că, de fapt, nu era cine știe ce înțelepciune, ci mai curînd un instinct de apărare mai dezvoltat: am înțeles că nu mai era cazul să mă arunc cu capul înainte în chestii pe care nu le puteam duce. Că eșecul vine tocmai din inadecvarea startului. Ce-i drept, au ajutat la asta și cele cîteva conferințe despre cum să reușești în viață intrînd în vreo schemă piramidală: discursul vehiculat acolo mi s-a părut atît de fals, încît mi-a discreditat aproape orice idee de succes de genul ăsta, pronunțat ierarhic.

Treptat, am început să mă desprind tot mai tranșant de ideea clasică de succes: cea în care te pui pe tine exagerat în fason, în care ești în competiție cu ceilalți pentru locul întîi din orice. Există și o alta: cea în care oamenii colaborează, nu-și dau la gioale (da, știu, expresia asta e din alt film) și construiesc ceva împreună. Sigur că nu sînt toți la fel, unii sînt mai buni la unele lucruri, alții la cu totul altele. Dar accentul nu se pune pe cine e vedeta, cine a bifat mai multe căsuțe în carnețelul lui imaginar, ci pe felul în care oamenii implicați în ceva colaborează și se completează. „No one gets left behind” („Nimeni nu e lăsat în urmă“), vorba lui Little Miss Sunshine, un film fermecător din 2006 (Jonathan Dayton, Valerie Faris), în care membrii în general disfuncționali ai unei familii pornesc într-o călătorie spre un concurs de frumusețe la care trebuia să participe mezina. Drumul se dovedește inițiatic, ca-n basme, iar ceea ce în special tatăl familiei cataloga drept succes se arată a fi, de fapt, un eșec. În timp ce gesturi ale unor personaje pe care le-am fi calificat drept ratate, la o primă vedere, sînt adevăratele reușite: cele în care membrii familiei își unesc puterile și sînt învingători în alt sens decît cel impus de un sistem formal și plin de prejudecăți. Pe scurt, sprijinindu-se reciproc, ajung să se bucure împreună.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.