Plimbări în Bucureşti

Publicat în Dilema Veche nr. 717 din 16-22 noiembrie 2017
Oameni pe stradă jpeg

Probabil că bucata asta de text o să iasă în cele din urmă ca o declarație chinuită de dragoste. Căci un soi de dragoste bănuiesc că e relația mea cu orașul. Pe care îl înjuri zilnic, dar îți rămîne lipit de suflet ca o bucată udă de ziar. E paradoxal, rupt, indolent, departe de oamenii lui și totodată aproape de ei ca mesele de duminică în familie. Găsești în București o grămadă de lumi diferite, insule de oraș schizoid. Cartiere patriarhale de case, cartierele blocurilor din Berceni și de aiurea, zone scăpate din timp și zone vii, hip, care ar putea exista oriunde în Europa civilizată.

De cîțiva ani mi-am făcut un obicei și bat orașul cu piciorul în diminețile de week-end. Mă uit în casele oamenilor, în curțile lor, amușin izul intim – așa cum miroși la ceafă pe cineva apropiat – al unei case cu ferestrele deschise, aud zăngănind oalele și tigăile gospodinelor care încep să pregătească masa de prînz și mă cuprinde o bucurie sălbatică și inexplicabilă. Le numesc pusee. Puseele astea mă apucă din senin și se pot întîmpla, habar n-am, cînd fac o știre despre Codul Fiscal sau cînd văd o cutie de tablă cu o mușcată înflorită în ea într-o curte oarecare. Nu-mi explic exploziile astea de bucurie intensă și sper să nu fie vorba de vreo boală la cap.

Plimbările printr-un București personal sînt și ele generatoare de pusee. Îmi place să bat cu piciorul Cotrocenii, pe partea străzilor cu nume de doctori pînă în spate, în buza pantei de la Romniceanu. E un aer comun acolo, chiar dacă unele casele arată, la suprafață și la termopane neinspirate, schimburile de generații și proprietari. Descopăr fîntîni din piatră azurie făcute pe la 1800 așezate în mijlocul unui mic scuar din care iese o singura stradă umbrită de copaci, mărginită de vilișoare firave cu nume de fete. Mă uit în curțile oamenilor care-și scot vara ghivecele cu plante pe afară, se așază la masă sub umbrare și mănîncă pui, cartofi prăjiți și salată. Dincolo de aerul comun de aici, de societate destul de înstărită și așezată, nu-mi scapă ochiului case de mahala modestă scoase la vînzare și nici vilișoare odinioară înstărite și comode, cu tencuiala căzută acum și locuite de bătrîni care nu mai au nimic de așteptat.

Mă mai plimb pe străduțele care pornesc din Calea Victoriei și se îngemănează brutal cu Griviței și cu Buzeștii. E acolo un amestec improbabil de bogăție impertinentă cu sărăcie lucie, de case somptuoase și curți jigărite în care ajungi printr-un culoar îngust, între ziduri, pe care lumea și-a depozitat toate resturile de viață. Cutii, cartoane, un aragaz ruginit, șchiop de un picior, o bătrînă cu papuci făcuți din anvelope care-mi cere totdeauna țigări, iar eu totdeauna îi dau. Mă plimb pe străduțele învecinate Dorobanților care duc din florăriile, patiseriile și cafenelele de fițe în case vechi și sobre cu pervazele ferestrelor pline de orhidee, cactuși și pisici lenevoase. Din zidurile lor vălurește răcoare în zilele calde de vară și, iarna, miros de naftalină cu săpun de casă și căldură de om.

Mă plimb prin cartierul copilăriei mele, cartierul meu de școală generală, prin-tr un Berceni modest, pe care-l găsesc chiar curățel pe alocuri după douăzeci de ani de nevedere. L-am redescoperit cu o oarecare teamă și am găsit acolo lume, piață, ardei, brînză vîndută din portbagajul mașinii, mici și vodcă ieftină, blocuri modeste cu leandri la intrare, miros de mîncare gătită acasă cu multă ceapă, grupuri de băieți strînși în față la non-stop și cei doi salcîmi pe care i-a plantat taică-miu în grădina blocului.

Mi-am adus aminte de țiganul Titi, cu care mă jucam în copilărie, despre care am aflat că a fost apoi înjunghiat într-o bătaie cînd avea 19 ani, de Sofica-grasa care avea țîțe de la 10 ani și ne bătea pe toți de ne mergeau fulgii, de Hari, fratele mic al lui Titi, sugar într-un cărucior delabrat, căruia îi apăsam cu toții fontanela încă fragedă, deschisă.

Love-hate, așa e cu Bucureștiul meu. Știu sigur că aș suspina după el dacă ar fi să nu-l mai văd vreodată. Așa cum știu că el ar înghiți indolent orice fel de amintire a trecerii mele pe aici.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.