Modelul francez de rezilienţă la teroare

Raphaël HADAS-LEBEL
Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Modelul francez de rezilienţă la teroare jpeg

Într-o recentă cascadă de mesaje Twitter, președintele SUA Donald Trump a distribuit injurii antimusulmane propagate de grupul hater-ilor de extremă dreaptă Britain First, ceea ce ne amintește o dată în plus de scindarea și de frica pe care terorismul le-a infiltrat în democrațiile occidentale.

Dar nu oricine răspunde atacurilor teroriste la fel de atavic ca Trump sau ca grupul Britain First. Să luăm Franța, unde pe 13 noiembrie 2015 militanți ai Statului Islamic (ISIS) au desfășurat un atac terorist în sala de concerte Bataclan și în alte locuri din Paris. Deși au fost uciși 130 de oameni – mai mulți decît în orice alt episod de violență împotriva civililor din Franța de după al Doilea Război Mondial –, a doua comemorare franceză a evenimentului a fost extrem de reținută.

Se pare că autoritățile franceze au vrut să evite retrăirea traumei dureroase produse de acest eveniment. Trauma e un fapt de viață cît se poate de real pentru familiile iremediabil devastate care au pierdut pe cineva drag, dar și pentru supraviețuitori, despre a căror experiență s-a vorbit destul de puțin.

O mare parte din materialele de presă care au documentat comemorarea au arătat că pentru cele mai multe victime, chiar și pentru cele care nu au fost vătămate corporal, readaptarea la „viața de după“ este un calvar de zi cu zi. După atac, relația acestora cu lumea înconjurătoare a fost perturbată. Ele suferă în mod curent de tulburări de somn, halucinații și sindroame de depresie. Vieți întregi au fost date peste cap.

Într-o anchetă publicată în noiembrie în Le Monde, multe dintre victime s-au plîns că nu își pot relua activitatea profesională. Și odată cu fiecare nou atac terorist, din Franța sau de oriunde, trauma este reactivată. „Viața merge mai departe“, scrie un supraviețuitor. „Dar ce fel de viață?“

Pe de altă parte, societatea franceză s a dovedit a fi rezilientă. După atacurile din Paris, francezii s-au grăbit să arate că nu vor renunța la stilul lor de viață și nici nu vor ceda tentației unui război civil. Nu au existat reacții violente semnificative împotriva populației musulmane a țării.

Starea de urgență pe care președintele François Hollande a instituit-o imediat după atac a permis autorităților franceze să mențină ordinea publică, prin re­ținerea suspecților, efectuarea de per­che­zi­ții domiciliare și închiderea anumitor lă­cașuri de cult. Grupurile pentru drepturile omului au criticat unele dintre aceste măsuri, ca violări ale libertăților civile, dar, în cea mai mare parte, aplicarea măsurilor a decurs fără probleme.

Pe 1 noiembrie 2017, mai multe dintre măsurile din timpul stării de urgență din 2015 au fost integrate, cu ușoare modificări, în dreptul comun. În pofida cîtorva previzibile proteste, noua legislație antiteroristă se bucură de un larg succes în rîndul francezilor, care par dispuși să accepte anumite limitări ale libertăților personale în numele siguranței colective.

O altă consecință a atacurilor este consolidarea cooperării internaționale între serviciile de securitate, adoptarea unor noi tehnologii și implementarea supravegherii video la scară mai largă. Mai devreme, anul acesta, președintele francez Emmanuel Macron a înființat la Palatul Élysée o unitate antitero specializată. Iar soldații înarmați – mai nou, ei înșiși ținte ale unor atacuri – au devenit între timp o prezență familiară pe străzile Franței.

O mare parte a cetățenilor francezi rămîne însă profund îngrijorată cu privire la amenințarea teroristă – nu doar din afara țării, dar și la cea venită din partea unor persoane care trăiesc în Franța și au adesea cetățenia franceză. Iar astfel de temeri în fața extremismului de origine autohtonă pot fi observate în multe țări europene.

În ultimii ani, unii dintre cei atrași de extremismul de inspirație islamistă au lansat atacuri cu instrumente rudimentare, de la autovehicule și camionete la cuțite de bucătărie. Chiar dacă extremiștii violenți reprezintă o minoritate infimă a populației musulmane, acțiunile lor au alimentat o neîncredere crescîndă în societatea franceză.

Mai rău, reușita campaniei militare împotriva ISIS aduce noi motive de îngrijorare, legate de revenirea din Siria a extremiștilor violenți. Mai mult de 250 de persoane, dintre care 60 de copii, s-au întors deja în Franța. De cele mai multe ori, ei sînt ridicați de forțele de ordine și aduși în fața Justiției. Discuțiile despre ce anume e de făcut în privința femeilor și a copiilor sînt de asemenea un prilej de controversă. În plus, serviciile de poliție trebuie să monitorizeze, în afara militanților cunoscuți, și nenumărați alți suspecți.

Această situație afectează inevitabil atitudinea francezilor față de acceptarea imigranților și refugiaților care provin, în marea lor parte, din țări musulmane și are un impact profund asupra dezbaterii tacite, dar nu mai puțin prezente, cu privire la locului musulmanilor în societatea franceză. Chiar dacă manifestările vizibile ale islamului au constituit, cu precădere în Franța, o temă intensă de dezbatere – datorită istoriei politice și coloniale a țării, concepției unitare a identității naționale și principiului laicității culturale și juridice –, dezbateri similare au loc și în alte țări europene, ca Germania, Olanda etc.

În cei doi ani care s-au scurs de la atacurile ISIS din Paris, Franța s-a pregătit să facă față amenințării teroriste. Dar consensul politic cu privire la modalitatea de combatere a terorismului, la care se ajunsese după atacurile asupra Charlie Hebdo și supermarketului cușer Hypercacher din ianuarie 2015, s a erodat. În prezent, unii susțin un punct de vedere potrivit căruia terorismul face parte din viața cotidiană, de parcă violența extremistă ar reprezenta un pericol similar accidentelor de trafic, alcoolului sau bolilor.

Probabil că în Franța aceste controverse vor eșua. Chiar dacă amenințarea teroristă va exista întotdeauna, reziliența nu trebuie să devină resemnare. Dacă va avea loc un alt atac masiv, francezii își vor învinui fără îndoială liderii pentru incapacitatea de a-i fi protejat. Iar dacă cei aleși vor da greș în luarea precauțiilor necesare sau dacă vor vădi resemnare, votanții își vor exprima nemulțumirea la urne. Ca dovadă, e suficient să vedeți succesul partidelor de extremă dreaptă la ultimele alegeri din Germania și Austria. 

Raphaël Hadas-Lebel, membru onorific al Conseil d’État, este fost profesor la ­Sciences Po. 

© Project Syndicate, 2017
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEȘU

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.