Liceu și ritual

Publicat în Dilema Veche nr. 881 din 25 februarie - 3 martie 2021
Zizi și neantul jpeg

În timpul liceului, mersul la cofetărie devenise un ritual de grup. Era o primă formă de existență să-i zicem tribală, un fel de atitudine hippie întîrziată. Cînd se terminau orele, la Școala Centrală, unde am învățat dintr-a zecea, era de la sine înțeles că vom merge la cofetăria Casata.

Pentru asta, trebuia să avem un grup, cît de mic (grupul putea fi format și din trei persoane), care să preia inițiativa și să pună întrebarea esențială: „Mergeți la cofetărie?“. Nu era vorba aici numai de cine merge cu cine, de prietenii și de flirturi. Era un fel de primă formă de existență cît de cît independentă în afara familiei, o formă de conviețuire colectivă parțială. Mersul la cofetărie nu era, evident, decît o parte a ei: întreaga zi la școală, cele șase ore pe care le aveam zilnic prefigurau deja acest ciudat pattern. Recunosc, cu rușine și nu prea, că, deși cei mai mulți dintre noi eram elevi buni (căci făceam parte dintre puținii privilegiați ai celor două clase de filologie din liceu, care erau, pe lîngă cele de la „Iulia Hasdeu“, cam singurle, din cîte știu, cu profilul ăsta din București), chiuleam mult de la ore. N-o spun cu rușine pentru că știu că sistemul de învățămînt era, în mare parte, de vină. Ca să intrăm la facultate, unde erau foarte puține locuri, noi fiind decreței și facultățile umaniste fiind în general marginalizate, trebuia să trecem un examen greu. Ca să-l luăm, trebuia să facem meditații. Cu niște profesori care știau exact ce se cere, în general dinăuntrul sistemului.

Așa că, de trei ori pe săptămînă, eu, una, cel puțin, eram la meditații. Partea bună a acestei forme de învățămînt paralel era că, de multe ori, profesorii de acolo erau mai interesanți decît cei de la liceu. Și ce predau acolo și mai ales cum o făceau avea mai mare impact asupra noastră, a adolescenților cu creiere avide de informație ca niște bureți. Eu cred că cel mai mult am învățat din meditațiile astea decît din toate orele de la liceu. Contactul mult mai direct cu profesorul, pe care, practic, exagerînd, îl aveai la dispoziția ta, îl puteai întreba orice, era complet altceva decît o oră cu 30 de copii în clasă. Dacă aveai și șansa unor profesori speciali, cum am avut eu, te puteai considera un om norocos, care mai poate înțelege cîte ceva despre lume și viață. Pentru asta le sînt recunoscătoare veșnic Miei Morogan, Monicăi și lui Sorin Bottez și lui Mihai Marta.

Lăsînd partea frumoasă și poetică, pentru meditații aveai teme serioase. Îți trebuia tot timpul din lume să ți le faci. De la ele te bruiau însă celelalte activități obligatorii de la școală: trebuia, totuși, să treci clasa și acolo. Foarte puține dintre orele de la școală erau interesante. Unele erau de-a dreptul hilare, și altele palpitante: te întrebai ce aiureală va mai spune profesorul, dacă te va scoate la tablă și dacă te vei descurca acolo. Era complicat cu orele de matematică și fizică, erai mereu în dilemă  dacă vei rămîne corijent. Mulți dintre noi am rămas, pe un trimestru, și am luat apoi o medie mai mare pe următorul. Odată am luat chiar 10 la fizică, deși veneam de pe altă planetă: pur și simplu, am știut să fac o problemă. Profesorii spuneau într-adevăr vrute și nevrute, vorbe-n vînt care azi ar intra în categoria de bullying, cu siguranță. La ora de economie politică, căci exista și așa ceva, era teroare absolută: trebuia să ai o ținută perfectă, să fii spălat pe creier și să nu spui nimic împotriva regimului, nici vreo aluzie prăpădită – un coleg a avut probleme din cauza asta.

În condițiile astea, se chiulea mult, cum spuneam. De altfel, clasa a XII-a am făcut-o, practic, în curtea liceului. Băieții jucau fotbal, cam toți băieții din liceul nostru cam de fete abia făceau două echipe, iar noi – badminton. Jucam badminton și cîntam din Beatles. Eram (sau mai curînd ne doream să fim) niște hippie timizi, stîngaci și întîrziați. Idealiști cît cuprinde, adînciți în muzică și literatură, aproape inconștienți în privința epocii în care trăiam. În bula noastră punctuală, în acel moment la vieții, eram destul de fericiți. Deși era frig în case, deși începuseră problemele cu mîncarea, deși îi vedeam pe băieții în costume cenușii printre noi, deși nu aveam voie să vorbim orice și nu puteam pleca niciunde. Era cam ultimul moment al acestei existențe de cocon: părinții noștri încă duceau pe umeri urîțenia timpurilor și lupta, devenită acerbă, pentru supraviețuire.

Cum spuneam, finalul unei asemenea zile de școală, deloc de lepădat, aș putea spune, era mersul la cofetărie. Era simpatic și cum se proceda cu banii: nimeni nu avea destui și toți aveau cîte ceva. Banii se puneau la comun, luam unii de la alții, cîte 10 lei, cîte 5 lei, ba chiar 2 lei (așa erau banii pe atunci) și ne adunam o sumă cît să putem sta la o șuetă în fața unor profiteroale și a unor cataife. Aveam o prietenă cu care mergeam aproape zilnic și care era, practic, partenera mea de  imaginat lumi: în fața prăjiturii, țeseam scenarii, ni le povesteam cu lux de amănunte.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.