Între ţări: poduri sau garduri?

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Între ţări: poduri sau garduri? png

Conform unei ciclicități a evoluției sociale căreia nu cred că-i vom înțelege prea curînd determinismul (legile de manifestare), dar pe care am simțit-o și pe care o denumim generic cu sintagma „vremurile se repetă“, ne confruntăm azi cu o dorință a națiunilor lumii civilizate, și nu numai, de a se izola, de a construi din nou „garduri“ și de a nega punțile tradiționale de legătură dintre ele, punți construite cu eforturi, în sute și sute de ani. Spun asta gîndindu-mă la recentele (a trecut abia un an!) alegeri prezidențiale din SUA, la decizia Marii Britanii de a părăsi UE, dar și la evenimentele din interiorul UE, unde tendințele centrifuge sînt tot mai vizibile. Pare că lumea nu mai este mulțumită cu vechile rînduieli și dorește altele. Din nou lumea noastră se îndreaptă cu fața spre un nihilism (vezi Nicolae Achimescu, „Nihilismul și destinul culturii occidentale“, în ziarul Lumina, 28 noiembrie, 2009, http://ziarullumina.ro/nihilismul-si-destinul-culturii-occidentale) care socotește omul ca fiind corupt și rău, incapabil de o morală proprie. De aici plecînd, totul devine posibil. Închiderea oamenilor, din nou, între granițe este doar primul pas. Nu știm cum va arăta viitorul. Cert este că ne căutăm o cale nouă, iar drumul acestei căutări s-ar putea să fie unul al conflictului. Ceea ce știm cu certitudine este faptul că lumea occidentală pare să renunțe la deschidere și la un set de valori comune în baza cărora s-a dezvoltat. Nu este o întîmplare că noi ne mîndrim azi cu apartenența la UE și NATO. Acestea nu sînt simple instituții, ci sînt pilonii de rezistență militară și culturală pe care stă lumea occidentală. Valorile care stau la baza acestei lumi (sinteză a lumii creștine și mozaice pe baza culturii greco-romane) și pe care le enunțăm, pentru că oamenii au început să se ferească a le pronunța, sînt: libertățile (politică și economică), egalitatea de rasă, egalitatea de gen, democrația, supremația legii, raționalismul, statul de drept, laicitatea.

Este, așa cum spuneam, vremea gardurilor și a granițelor. Oamenii și națiunile se izolează din nou crezînd că așa își apără identitatea. Naționalismul devine din nou întunecat și agresiv. Liderii politici agită iarăși tot felul de snoave despre o măreție cel mai adesea închipuită a țărilor lor și chiar, așa cum spuneam, despre superioritatea de rasă a concetățenilor lor. În spatele granițelor, oamenii cred din nou că le sînt superiori vecinilor lor și încep să se pregătească de conflict cu „dușmanul“ de dincolo. Se agită la vedere și fără rușine și se cultivă ura între oameni, națiuni și rase. Tot felul de partide rasiste și naziste încep din nou să populeze parlamentele statelor europene.

Trebuie să vorbim despre aceste lucruri pentru ca oamenii să știe ce-i așteaptă. Binele din viața noastră (pacea și prosperitatea) nu este ceva ce merităm în mod etern, un dat pentru totdeauna. Pe acest fond de nihilism, pe care îl invocam, este timpul profeților falși, nebuni, care ne vor duce la moarte ca pe niște turme pe care nu dau doi bani. Se vorbește din nou despre lideri mesianici și despre ce mult sînt așteptați. Hitler și Stalin nu au murit niciodată din conștiința politicienilor europeni mărunți și mulți dintre ei se visează în aceste roluri. Nu trebuie să credem că lumina aprinsă în casă în fiecare zi, apa caldă la robinet, căldura căminelor noastre, hainele frumoase pe care le purtăm și mașina la scară, adică tot ceea ce numim civilizație, reprezintă ceva ce vom avea mereu și pentru care nu mai trebuie să facem nimic, în afară de efortul de a merge la serviciu cinci zile pe săptămînă, cîte opt ore pe zi. În realitate, lucrurile nu stau așa. Liniștea, stabilitatea și bunăstarea definesc o situație pentru care trebuie să ne batem zilnic și pe care trebuie să o păzim zilnic. Și nu putem să ne batem pentru această situație dacă nu știm exact care sînt bazele sale, de unde ne vine? După Primul Război Mondial, J.M. Keynes atenționa în lucrarea sa Urmările economice ale păcii (Editura „Viața Românească“ SA, București, 1920) că tratamentul aplicat Germaniei la Conferința de Pace de la Paris din 1919 va genera în sînul acestui popor resentimente ce vor duce la un nou conflict. Așa s-a spus și chiar așa s-a întîmplat. Fără a avea pretenția vreunei comparații, de orice natură, cu marele nostru economist clasic, ne facem datoria de a spune acum că gardurile care se ridică în mijlocul lumii civilizate și cele care se pregătesc a fi ridicate în inima Europei vor produce conflicte de toate categoriile. Amintim că oamenii au dat denumirea de „Marele Război“ Primului Război Mondial. Exista atunci convingerea că o asemenea încleștare nu ar mai fi posibilă, pentru că cei care conduc lumea au învățat ceea ce trebuiau să învețe. I au spus așa și pentru că aveau convingerea că viitorul va fi doar al păcii și că un asemenea conflict nu va mai fi posibil, fiind „un război al tuturor războaielor“. Nu a fost să fie așa. Cîteva decenii mai tîrziu, a izbucnit Al Doilea Război Mondial. Un conflict mult mai aprig și mai amplu, la finalul căruia am numărat mult mai multe victime și distrugeri materiale. De fiecare dată, în spatele acestor conflicte s-a aflat ideea falsă, iluzia unor state că pot cuceri totul în jurul lor și că hegemonia se poate realiza prin violență și supunere. Europa secolului XX a fost un spațiu al tuturor violențelor, al rasismului, xenofobiei și urii. S-au construit garduri și ziduri, iar din spatele lor au fost aruncate bombe. S-a suferit mult în această zonă a planetei, iar prosperitatea și liniștea de azi nu au fost mereu aici.

Contraponderea la izolare, graniță și conflict sînt comunicarea, comerțul, schimbul de valori, sinteza culturală. Comerțul și relațiile economice joacă un rol mult mai important decît am crede la prima vedere. Aceste valori au construit Europa prosperă de azi. Charles Gide, și nu numai el (vezi Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993), crede că înainte de schimbul interesat, mercantil, a fost darul. Comerțul de azi ar fi rezultatul trecerii schimbului dinspre caracterul său sacru, legat de darurile oferite zeilor sau oamenilor, înspre un caracter mercantil, interesat de obținerea unor avantaje. „Locul pe care l deține schimbul în viața modernă este incalculabil. Pentru a-ți face o părere ar fi de ajuns să observi că aproape totalitatea bogățiilor n-au fost produse decît pentru a fi schimbate. (…) Omul primitiv considera produsele muncii corporale ca fiind inerente persoanei sale. De aici formalitățile ciudat de solemne cu care era îngrădită înstrăinarea lor la început. Lucru curios, darul pare să fi fost practicat înaintea schimbului, sub închipuirea unui dar reciproc“ (Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 428). Prin dar se realiza contactul între oameni și prin dar se căpăta bunăvoința celuilalt. Darul avea menirea de apropiere și cunoaștere, așa cum se va întîmpla cu schimbul comercial mai tîrziu. Prin dar se apropia bunăvoința celui alături de care dorești să conviețuiești. În continuarea epocii darului, contribuția comerțului la dezvoltarea civilizației umane este mult mai importantă decît s-ar crede îndeobște. Comerțul reprezintă mai mult decît un simplu act sau fapt conștient de schimb de mărfuri. Prin intermediul comerțului oamenii se cunosc, se caută, se împrietenesc, se amestecă, leagă legături durabile la capătul cărora se află sinteza, noul, drumul deschis pentru fiecare dintre ei. Prin comerț, civilizațiile se contaminează și se potențează reciproc. Dacă lumea capitalistă reprezintă o sinteză a mai multe culturi aflate în spațiul euro-asiatic, unul dintre vehiculele acestei sinteze fiind comerțul sau cunoașterea prin intermediul afacerilor și schimburilor. Așa cum spuneam, este o eroare să credem că oamenii schimbă numai mărfuri și să reducem activitatea comercială la o simplă procedură tehnică, ce ar consta în a da și a primi mărfuri contra banilor. Elementul cultural este extrem de important și, îndrăznim să spunem, se află la baza lumii noastre, a civilizației occidentale. Prin comerțul intern și internațional, capitalismul va scrie istoria renunțării la împrejmuire, la ziduri, și va pune la baza sa deschiderea, cunoașterea, cucerirea și expansiunea, mai ales expansiunea spre lumi și orizonturi pe care uneori le poți vedea, alteori le poți doar intui. Comerțul a înlocuit războiul. Aserțiunea „comerț sau război“ este profund adevărată și funcționează asemenea unei axiome, nu mai trebuie demonstrată.

Numai că cei care au pierdut pariul cu competitivitatea și deschiderea nu recunosc această stare de lucruri și doresc refacerea jocului după alte reguli. Euroscepticismul este la modă pentru că Europa, cu tot ce ține de ea, cu valorile și instituțiile sale, stă în calea unei noi nebunii, a unui nou măcel. Europa este atacată din toate părțile pentru că înseamnă pace, prosperitate și deschidere. Consecințele dispariției Uniunii Europene pot fi catastrofale. Să alegem podurile și nu gardurile. Există multă frustrare și mult resentiment pe acest continent. Aici avem în stare latentă multe conflicte, de toate categoriile. În spatele gardurilor ne pîndesc haosul și războiul cu toată atrocitatea sa. Ființa umană nu va mai însemna din nou nimic, omul fiind doar o cifră, o unealtă trimisă la moarte pentru cauze pe care nu le va înțelege niciodată. 

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Capitalismul – O dezbatere despre construcția socială occidentală, Editura Institutul European, 2016.

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.