Duminică m-am dus în Rîmnicu Sărat. Băi, frate, morcovi şi ţelină. Cum aşa? Mere, prin spatele pieţei, dar şi alea pripăşite, de strînsură. Ce fac, cedez? Mă duc la Carrefour, Mega? Nu, mă bag la un Uber şi m-arunc pînă-n Obor. Zece lei. Şi iar mi se urcă sîngele la cap. În hala-mall, nenorocirea de termopan ieftin cu scară rulantă, ce crezi? Preţuri de neam prost. 25 – vînăta, cherry – 10, ardeiul – 15. Băi, i a înnebunit Ziua Unirii? Toc cu picioarele, mă scot în jur. În colţ, am ticălosul care vinde rodie la 2 lei kilu’. Luai un kil. Ba nu, două. Rodii – 4 lei. Mi-am scos taxiul. Apoi, portocale. Ţiganul începe cu „Am barbă, sînt ţigan, caut femeie de vreun an. Domnişoară, nu domniţă, să aibă guriţă“. Privesc, femei trec şi chicotesc. Mere la un leu juma’, faţă de 5 în Complex. Ah, o iau spre hala veche. Nu merg la măcelărie. Nici la pui, nici la căciuli. Prin spate, ticăloşi doar de mine bizuiţi. Pompelmo şi sweety. Şi încep ticăloşii. 2 lei bucata şi 2 lei kilu’. Şi iau. Şi tot iau. Şi zice ticălosul: e bun pentru anxietate, mergi, boiere, pe gugăl să te informezi. E bucăţică ruptă pentru anxietate şi frică. Mănînci dimineaţa şi uiţi de rele. Şi îmi ţine omul un discurs despre sweety. Perfect. De vreau să cumpăr toată taraba. Dincolo, 3 lei ananasul. Ştiu că mi-a mai rămas ananas pe balcon. Nu iau. Dar două kile de mandarine la 2 lei, de ce nu? Apoi găsesc cherry, culoare ciudată, adevărat, dar cherry. 3 lei. Şi gust. E bun! E copt! Şi găsesc şi vînătă. Iau cu 3 lei, două kile. E belşug. Din te miri ce, fac cumpărături nebune, exotice, de nu-mi vine să cred. Merg pe net. E pompelmo sau sweety cu anxietatea? Google nu ia pompelmo, doar anxietate. A cincea căutare? Pentru candida sînt foarte bune oţetul de mere, propolisul, pompelmo (tincturi). Deci mă păcălise sau căutase el şi i plăcuse cuvîntul anxietate.