Carevasăzică, PSD-ul avea două opțiuni pentru postul de ministru al Educației. După atîta amar de vreme și de guvernare, s-a ieșit, în sfîrșit, la rampă cu două tinere speranțe, doi lupi viguroși, două forțe proaspete, două figuri cu totul excepționale ale învățămîntului românesc: Ecaterina Andronescu și Liviu Pop. Ne-am ales cu ultimul. Încerc să îmi dau seama de ce. Ce-o să zică dl Darius Vâlcov la viitoarea evaluare a guvernului? Dacă cineva îmi spunea, acum zece ani, că vom avea de comentat, isterici, înzestrările acelorași personaje, l-aș fi privit ca pe un sabotor plătit de cine știe ce „oficine“.

Dar Liviu Pop nu e singura problemă a Ministerului Educației. Mai sînt niscaiva domni lăsați moștenire de vechea echipă de guvernare și de gîndirea noastră de partid. Erau prea valoroși. Prea buni ca să fie evacuați. Iată doi dintre ei. Secretar general al ministerului este Dănuț Ghican. Cu experiență de zece ani în managementul unei firme de transport maritim de marfă. Apoi, trei ani a fost consilier economic la Senat și, alți trei, director administrativ la ASE. Cu asemenea antecedente, n-are cum să nu fie la curent cu toate problemele școlii românești.

Tot secretar general, responsabil pentru relația cu Parlamentul, este Petru Andea. Născut în 1949, doctor în științe tehnice, membru al Academiei Oamenilor de Știință. În CV-ul domniei-sale sînt trecute o mulțime de „competențe și aptitudini organizatorice“, citez: „lucru în echipă, gîndire analitică, perspectivă strategică, construirea echipelor, creativitate, influențarea altor persoane (care persoane? care echipe? n.m., M.I.), căutarea și colectarea informațiilor (!), realizarea de judecăți și raționamente (ar fi și cazul, la vîrsta pe care o are!), managementul schimbării, managementul stresului, rezolvare de probleme (!)“. Trebuie spus că CV-ul nu este însă complet, deși are aproape cinci pagini: din informațiile găsite pe Internet, aflăm că domnul P. Andea a fost timp de zece ani lider al organizațiilor studenților comuniști din Centrul Universitar Timișoara. Mai apoi, în 1995, s a înscris în Partidul Socialist. Tot de pe Internet aflăm că, pînă mai ieri, în CV-ul domnului Petre Andea, postat pe site-ul Camerei Deputaților, erau consemnate participări la nunți și botezuri. De ce? Explicația o găsim pe pagina de Facebook a domnului deputat: merge la aceste evenimente în „interes de serviciu, pentru a discuta personal cu oamenii“. Dar adevărata calitate a domnului Andea, cea care îl recomandă pentru postul atît de important din Ministerul Educației, este cea care reiese din declarația dată în apărarea lui Gabriel Oprea, cel acuzat de plagiat. O observație extrem de fină: „Se face în prezent confuzie între copiat şi plagiat. Foarte multe sesizări sînt «uite, a copiat», «unii zic că a plagiat». Copiatul înseamnă că a copiat şi a spus de unde a copiat. Această situaţie nu intră sub incidenţa legii (…). Plagiatul este atunci cînd preiei texte, idei şi aşa mai departe fără să spui de unde. M-aţi înţeles? Deci, dacă nu spun de unde le-am luat, atunci este plagiat, dacă spun că le-am luat de colo şi de colo, atunci este copiat şi afectează doar originalitatea lucrării şi nu este o culpă a legii.“

Cine sînt oamenii ăștia? Cum de au ajuns să coordoneze departamente în ministerul cel mai important, dar și cel mai năpăstuit din Guvernul României?

După cum stau lucrurile, cu o opoziție fleșcăită, PSD-ul va mai guverna mulți ani de aici înainte. Și-o va face exact așa cum ne-a obișnuit pînă acum: cu dispreț pentru educație și cultură, cu nici doi bani dați pe viitorul noilor generații, cu nepăsare pentru consolidarea și păstrarea valorilor. Și cu ticăloșie.

Foto: adevarul.ro