Fără limită de zîmbit

Publicat în Dilema Veche nr. 694 din 8-14 iunie 2017
Fără limită de zîmbit jpeg

Zîmbetul este un gest uman universal, deşi disponabilitatea de a zîmbi străinilor variază în funcţie de cultură. În Australia, unde a fi deschis şi prietenos cu străinii este ceva obişnuit, în Port Phillip, o zonă ce acoperă suburbiile metropolei Melbourne, s-au folosit voluntari pentru a afla cît de des zîmbesc oamenii celor pe lîngă care trec pe stradă. S-au pus apoi semne, ca acelea care marchează limita de viteză, prin care li se preciza trecătorilor, de exemplu, că se află în „zona cu 10 zîmbete pe oră“.

Nonsens frivol? O risipă a banilor plătiţi de contribuabili? Primarul Janet Bolitho spune că amplasarea semnelor este o încercare de a încuraja oamenii să zîmbească sau să spună „Ziua bună!“ – urarea standard în Australia – atît vecinilor, cît şi necunoscuţilor, atunci cînd ies pe stradă. Zîmbetul – a adăugat primarul – îi încurajează pe oameni să se simtă mai legaţi unii de alţii şi mai în siguranţă, căci reduce teama de infracţionalitate – un element important în îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor.

În efortul de a-i face pe locuitori să se cunoască mai bine, autorităţile oraşului au facilitat organizarea de petreceri stradale. Au lăsat detaliile organizării în grija localnicilor, dar au oferit sfaturi de organizare, au închiriat grătare şi umbreluţe de soare şi au încheiat asigurări, în caz că se întîmplă ceva rău. Mulţi oameni care locuiesc pe aceeaşi stradă de mulţi ani s-au întîlnit pentru prima oară la o petrecere stradală. (…)

Pentru multe autorităţi, atît naţionale, cît şi locale, prevenirea infracţionalităţii este mult mai importantă decît încurajarea cooperării şi a prieteniei între locuitori. Însă – aşa cum afirmă profesorul Richard Layard, de la London School of Economics, în recentul său volum Happiness: Lessons from a New Science – promovarea unei atmosfere prietenoase este mult mai uşoară, mai ieftină şi mai eficientă în a-i face pe oameni mai fericiţi. De ce nu ar deveni asta o prioritate a politicilor publice? Mici gesturi pozitive pot să-i facă pe oameni nu numai să se simtă mai bine, ci şi să se ajute mai mult unii pe alţii. În anii ’70, psihologii americani Alice Isen şi Paula Levin au condus un experiment în care cîteva persoane alese la întîmplare, care dădeau telefon, au găsit o monedă de zece cenţi rămasă de la cel care folosise mai înainte telefonul, iar alţii nu. Tuturor subiecţilor li s-a dat şansa să ajute o femeie să-şi adune un teanc de hîrtii pe care-l scăpase pe jos chiar în faţa lor.

Isen şi Levin au afirmat că, din 16 subiecţi care au găsit o monedă, 14 au sărit în ajutorul femeii, în vreme ce, din cei 25 de subiecţi care nu au găsit moneda, doar unul singur a ajutat-o. Împingînd şi mai departe experimentul, s-a demonstrat o diferenţă asemănătoare în disponibilitatea de a trimite o scrisoare autoadresată, lăsată în cabina de telefon: subiecţii care au găsit moneda au fost mult mai dispuşi să ducă scrisoarea la cutia poştală. Buna dispoziţie îi face pe oameni să se simtă mai bine şi mai dornici să-i ajute pe ceilalţi. Psihologii numesc această stare „a străluci de bunăvoinţă“. De ce nu s-ar ocupa autorităţile de realizarea unor paşi ­mici care pot produce o astfel de strălucire? [...]

(apărut în Dilema veche, nr. 170, 11 mai 2007)

Foto: wikimedia commons

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.