Despre fundamentele uitate ale lumii banului

Publicat în Dilema Veche nr. 704 din 17-23 august 2017
Despre fundamentele uitate ale lumii banului jpeg

De puțin timp a apărut la Editura Publica, în „Co-lecția de economie“, lucrarea fundamentală a lui Adam Smith, Teoria sentimentelor morale, în traducerea lui Dan Crăciun. Cei mai mulți dintre noi îl cunosc pe Smith ca autor al operei Avuția națiunilor. Este pentru economiștii conservatori un fel de biblie, carte a cărților, pe care o poartă după ei și pe care o citesc cu evlavie. Mai puțini sînt cei care îl cunosc Adam -Smith ca pe un mare gînditor, un mare filozof al socialului. Dacă Avuția națiunilor ne vorbește despre avere și modul în care oamenii și națiunile pot produce și gestiona avere, Teoria sentimentelor morale ne vorbește despre fundalul moral care stă în spatele acțiunii economice. Averea ca rezultat al acțiunii economice nu înseamnă mare lucru fără om și fără valorile sale. Capitalul bănesc nu înseamnă nimic fără capitalul social. Abia citind cu atenție această lucrare vom afla răspunsuri la întrebări-cheie care macină și în prezent lumea românească. Vom afla de ce mașinile, drumurile și banii nu înseamnă nimic fără om și fără capitalul uman, și mai ales putem afla de ce unele state reușesc să fie prospere, iar altele nu. Acumularea de capital material nu înseamnă nimic într-o lume golită de valori. Mașinile și banii nu reprezintă nimic dacă nu sînt dublate și susținute de către om. Învățăm prin intermediul unui clasic ce înseamnă fericirea umană, cum să ne raportăm la bani, cum să relaționăm între noi ca oameni care aparțin unei lumi comune și ce înseamnă, mai presus de toate, omul de lîngă noi și de ce trebuie să-l respectăm.

Pentru a înțelege mai bine importanța acestei lucrări trebuie să vorbim puțin despre înțelesul comun al conceptului de capitalism, ca lume a banului, înțeles pe care marxiștii l-au oferit și care s-a încetățenit ca percepție obișnuită. Se discută în fel și chip despre capitalism. Probabil că nu există în științele sociale o categorie care să fie atît de des vehiculată și ale cărei înțelesuri să fie atît de mult influențate de către doctrina marxistă. Mesajul marxist a fost unul puternic, care a făcut istorie în teoria și practica socială. În urma acestui mesaj, în lume au existat revoluții socialiste, războaie ideologice, ciocniri între populații și state. Utopia egalității definitive între oameni continuă și azi să existe și să nască aprinse dezbateri. Capitalismul, în înțelesul lui Marx, este cea mai rea dintre lumile posibile. Capitalistul este un individ lacom și leneș, iar banii sînt esența vieții sale. Pentru a obține banii își exploatează semenii fără milă. Este lacom și rău. În viziunea socialiștilor, capitalismul este o lume întunecată, sortită pierii. Ei cred că oamenii pot să-și croiască un destin social în care să fie egali, iar dreptatea socială să triumfe.

Indiferent de orientarea noastră sau de credințele noastre, trebuie să recunoaștem meritele marxismului în a defini și a explica mecanismele economice de funcționare a capitalismului. Nimeni nu a spus atît de clar care sînt bazele economice ale capitalismului și care sînt premisele apariției și dezvoltării sale. Este vorba despre producție generalizată de mărfuri, bani, forță de muncă, expansiune geografică, producție și consum de masă, plusvaloare și valoare. Acestea sînt categorii puse în evidență cu claritate. În mod evident, vom recunoaște că preocupările umane au fost îndreptate dintotdeauna spre material și asigurarea celor necesare. Istoria umană este și istoria apărării cu îndîrjire a vieții, adică de a asigura nevoile de bază necesare traiului. Încet, odată cu asigurarea nevoilor de bază, oamenii încep să dorească mai mult și se bat pentru mai mult. Modul de a fi al omului nu-l inventează capitalismul, ceea ce aduce nou capitalismul este eficiența și forța cu care omul reușește să se impună în această luptă cu raritatea și cu propriile nevoi. Capitalismul va aduce ceva nou, important, ceva ce întreaga istorie umană de pînă atunci nu a adus, și anume statutul omului de ființă puternică. Odată cu capitalismul, omul va fi puternic cu adevărat, devenind, din ființa plină de spaime, una emancipată. Marx trebuie citit cu atenție și înțeles cu atenție. El nu are o continuitate istorică în viziunile sale despre lumea capitalistă, iar referirile la istorie sînt puține și lipsite de relevanță. Marx a fost și a rămas un economist. El nu vorbește despre om ca un biolog și un antropolog, lăsîndu-ne să înțelegem, în mod fals, că răul în lume a venit odată cu lumea capitalistă și că, odată eradicată această lume, va dispărea și răul de pe suprafața pămîntului. Dacă analizele sale economice sînt de luat în seamă, cele morale, sociologice și politice nu au nici o valabilitate. Răul pe lume nu vine odată cu producția generalizată de mărfuri și nici cu folosința banului în dimensiunea sa de capital, adică de ban pus la treabă în slujba economiei și profitului. Răul și binele sînt două fețe ale caracterului uman și nu țin de modul în care construim social. Indiferent de modul în care construiește social, omul o face imperfect, pentru că el însuși este o ființă imperfectă de la natură. Ceea ce este rău în lume, ca și ceea ce este bine în lume, trece dincolo de „neajunsurile“ pe care Marx le atribuie capitalismului și pe care le dorește înlăturate prin revoluțiile celor săraci și „oprimați“. Marxiștii nu au înțeles că lumea capitalistă este o construcție mult mai complexă, ce nu se rezumă la simpla folosință a banului. Capitalismul stă pe un fundament economic, dar are în spatele său și o dimensiune de ordin cultural, moral. Capitalismul nu este numai economie, este și cultură, tradiție, religie, mod de a fi. Capitalismul nu dispare peste noapte, așa cum visează doctrinarii și practicienii marxiști, pentru că el nu este o construcție artificială. Occidentul european, cel care a dat capitalismul, este o unică sinteză a mii și zeci de mii de ani de acumulare culturală.

Am intrat în această scurtă dezbatere despre viziunea îngustă asupra capitalismului pe care o au teoreticienii socialiști pentru a pune în evidență superficialitatea judecăților lor, dar și pentru a arăta că aceste judecăți sînt prezente peste tot în lumea românească și nu numai. Noi, românii, părem a nu ne îndepărta prea mult de viziunea simplistă și incompletă de tip marxist asupra capitalismului și a lumii capitaliste. În entuziasmul nostru, am crezut că banii și acumularea lor reprezintă totul și că lumea capitalistă poate fi redusă doar la atît.

Viziunea lui Adam Smith, exprimată în această lucrare, este una complexă. Oamenii sînt complicați, iar relaționarea dintre ei, în spiritul valorilor, este una obligatorie pentru reușita lumii în care trăim. Iată ce spune Adam Smith: „Deși fiecare om poate să fie, conform proverbului, întreaga lume pentru el însuși, pentru restul omenirii este cea mai neînsemnată parte din ea. Chiar dacă propria fericire poate fi mai importantă pentru el decît întreaga lume din afara lui, pentru oricare altă persoană nu este mai importantă decît fericirea oricărui alt om. Prin urmare, deși poate fi adevărat că fiecare individ, în adîncul inimii, se preferă în chip firesc pe sine întregii omeniri, totuși nu cutează să privească lumea în ochi și să declare fățiș că acționează conform acestui principiu. El simte că această preferință nu poate fi niciodată împărtășită de ceilalți și că, oricît de naturală poate fi pentru el, trebuie să li se pară celorlalți întotdeauna excesivă și extravagantă“ (Adam Smith, Teoria sentimentelor morale, Editura Publica, București, 2017, pp. 135-136).

Nu vom intra într-o recenzie a acestei lucrări, nici nu ne-am propus asta. Dorim doar să semnalăm apariția acesteia în limba română și de ce această lucrare este una fundamentală pentru toți cei care sînt preocupați de fenomenul social românesc și de modul în care o lume tînără, cum este cea românească, își gestionează propriile nevroze. Citind-o vom afla de ce egoismul, lașitatea, răutatea, agresivitatea, invidia, minciuna, încălcarea legii ne fac rău în plan personal și distrug ceea ce numim capitalul social. Vom afla, cu alte cuvinte, de ce sîntem pe cale să eșuăm și ce ar trebui să facem pentru a reuși. Este o carte atît despre libertate, cît și despre responsabilitate într-o lume complexă cum este aceea a societăților deschise, libere.

Așa cum spuneam, chiar fără a intra într-o dezbatere completă a acestei lucrări, ne permitem a-l provoca pe cititor cu cîteva titluri de capitole și subcapitole: despre buna-cuviință a acțiunii; despre pasiunile sociale; despre pasiunile egoiste; despre originea ambiției și distincția rangurilor; despre merit și culpă; despre justiție și binefacere; despre sentimentul dreptății sau al remușcării și despre conștiința meritului; despre caracterul virtuos; despre caracterul individului, în măsura în care poate să afecteze fericirea altor oameni; despre altruismul universal; despre stăpînirea de sine; despre diferitele explicații privind natura virtuții; despre acele sisteme în care virtutea constă în buna-credință.

Îi invităm pe președinții de bănci să citească această lucrare. Vor afla de ce trebuie să-și salute respectuos portarii cînd vin la slujbă. Dar îi invităm și pe oamenii de afaceri s-o citească. Și ei vor afla că nu reprezintă nimic fără angajații lor. Cu toții citind-o, vom afla care sînt valorile pe care stă lumea banului și mai ales vom afla de ce, fără aceste valori, această lume nu are nici un sens. 

Dorel Dumitru Chirițescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. Cea mai recentă carte a sa este Capitalismul – O dezbatere despre construcția socială occidentală, Editura Institutul European, 2016.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.