Cum schimbi mentalități

Publicat în Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie – 1 august 2018
Cum schimbi mentalități jpeg

În România, 70% din tinerii cu vîrste cuprinse între 16 și 19 ani accesează zilnic Internetul, iar 90% din cei care au între 16 și 24 de ani se uită zilnic la TV (Eurostat, 2016). Cîți dintre aceștia înțeleg însă spațiul digital, identifică corect o informație, știu să și protejeze informațiile personale, înțeleg scopul unui mesaj sau evaluează credibilitatea și calitatea unei informații? 

În contextul unui „azi“ care ne bombardează cu informații pe bandă rulantă – de la banner-ul din colțul străzii cu reclame la băuturi carbogazoase (care conțin „doar ingrediente naturale“) la știrile vehiculate în presă sau în social media, să știi cum să digeri o informație a devenit ceva obligatoriu, dacă nu vrei să cazi victimă manipulării și să crezi că orice zboară se și mănîncă.

În plus, de cînd Internetul, via accesul la informație, a devenit o jucărie la îndemîna copiilor – ne place sau nu, dar acestei realități cu greu i se mai pot opune părinții –, a apărut și coșmarul pe care mulți îl au vizavi de expunerea copiilor la dezinformare, propagandă, lezarea intimității, hărțuire. Căci această deschidere este, precum sabia cu două tăișuri, extrem de folositoare, însă doar dacă știi s-o utilizezi.

Cu alte cuvinte, cum poți să te ferești de abuzurile la care ești expus în acest flux informațional continuu și, mai mult, cum îți poți feri copilul de capcanele lumii virtuale? Este nevoie de educație, de o alfabetizare media, de învățarea unor reguli de accesare informațională, de formarea unei gîndiri analitice prin care să înțelegi un context, înainte de a te arunca cu capul înainte, orbește.

„Cum pot să știu, de exemplu, că, dacă aplic pentru un job în străinătate, nu cad victimă unor traficanți de ființe umane?“, a întrebat un elev, în timpul unui workshop organizat de trainer-ii Centrului pentru Jurnalism Independent, workshop desfășurat în cadrul unui proiect ambițios, „Predau educație media“, care își propune, pe de o parte, să introducă acea alfabetizare media extrem de necesară pentru copii, dar și să schimbe modul de predare al profesorilor.

Cristina Mastacan, manager de programe în cadrul CJI, îmi spune că ideea proiectului a apărut acum cîțiva ani, în 2015, cînd pe plan internațional apăruseră multe discuții despre felul cum receptează copiii informația, despre fake news și dezinformare. „CJI a avut de-a lungul anilor proiecte de educație civică, iar educația media venea cumva ca o completare firească a acestuia, pentru că, de fapt, să-ți dezvolți competențele media, adică să înțelegi spațiul digital, să identifici informațiile utile sau un context politic, social și economic în care apare o anumită informație, înseamnă, pînă la urmă, să fii un om activ civic, în sensul că așa îți poți dezvolta abilitatea de a-ți construi propriile idei și a nu te lăsa manipulat.“

Ioana Avădani, directorul CJI, și Cristina Lupu, director de programe, au fost cele care au construit ideea mare a proiectului, care a demarat la începutul anului 2017.

„Pentru a aborda educația media există două căi“, îmi spune Cristina Lupu. „Ori faci un curs pe care să-l predai, eventual opțional, ca materie de sine stătătoare, ori recurgi la metoda prin infuzare – mai greu de aplicat, dar cu rezultate reale pe termen lung. Cum pe noi nu ne interesează ca elevul să recite niște definiții, ci vrem să-l facem să gîndească, să facă asociații de informații și să înțeleagă un context, am optat pentru a doua metodă. Ce înseamnă infuzarea? Alegi anumite materii din programa școlară, în care profesorul poate să insereze elemente de educație media. De exemplu, la Istorie, vorbești despre un eveniment din trecut folosind instrumentele prezentului, via Internet. Predai Revoluția franceză și îl pui pe copil să «iasă» din manual și să caute mai multe informații pe care să le verifice și pe care să le pună cap la cap, ca într-un puzzle. Sau, dacă este vorba despre un eveniment consemnat de presa vremii, îl trimiți să consulte media de la momentul respectiv astfel încît să înțeleagă că pot exista mai multe opinii, că istoria nu e un ceva absolut, în care să crezi fără să-ți pui nici o întrebare. Pe termen lung, acest tip de exercițiu creează obișnuința informării din mai multe surse și dezvoltă gîndirea critică.“

Proiectul CJI „Predau educație media“ nu-și propune să facă doar niște cursuri punctuale, ci să schimbe și modul de predare al profesorilor. Mihaela Munteanu este profesoară de franceză și, după cum mărturisește, „proiectul acesta a fost pentru mine o oportunitate minunată de a-mi revigora demersul didactic, de a face limba franceză mai atractivă pentru elevii mei, o revelație privind misiunea profesorului în societatea de azi“.

Cum s-a construit acest proiect și cine a participat, în primă fază?

Cristina Mastacan îmi povestește că prima etapă, de șase luni, a însemnat o analiză a curriculei. „Am lucrat alături de un grup de profesori care ne-au spus cam ce se poate face și unde anume, la materiile umaniste, am putea insera elemente de educație media. Deși, inițial, erau cam sceptici, la final au fost extrem de entuziasmați cînd au văzut impactul pe care proiectul l-ar putea avea pe termen lung. A urmat apoi un curs de training pentru profesori, pentru care am lansat un call de selecție. În mod surprinzător, am avut 134 de înscrieri pentru 40 de locuri – ceea ce însemna că exista, din start, un real interes pentru acest proiect.“

Alături de istorie, mai sînt vizate cursurile de limbă franceză, engleză și română, și științele sociale. „Cînd am făcut analiza pe programele școlare de liceu, la materiile pe care le vizam, am văzut că, de fapt, programa nu doar că îți permite, dar se și suprapune perfect peste ceea ce vrem să obținem în cei patru ani de liceu.“

Care sînt pilonii pe care se construiește educația media? Aflu, de la Cristina Lupu, că la bază stau cinci idei fundamentale: toate mesaje sînt construite, nu apar din neant – iar aici introduci ideea autorului. Mesajele sînt construite folosind tehnici diferite, care apasă pe butoane diferite. Receptarea mesajului este diferită – introduci ideea de public și de public-țintă. Mesajele transmit puncte de vedere și nu adevăruri absolute. Și, probabil cel mai important: toate mesajele au un scop.

„Tot ce facem noi se învîrte în jurul acestor idei și la fiecare materie profesorii predau în funcție de aceste concepte. Revin, cu un nou exemplu, de data asta la limba română, unde ai un capitol despre textul multimodal – pînă să înțelegi ce e e aia, te uiți ca mîța în calendar. Pe scurt, acest tip de text conține poză și text. Sau e captura de la TV unde apare burtieră peste imagine. Majoritatea articolelor, de exemplu, sînt texte multimodale, pentru că aduc mai multe tipuri de informație. Însă, în loc să înveți în orb despre textul multimodal, poți introduce, la acest capitol, elemente adiacente care țin de educație media, precum: cine este autorul, care este punctul acestuia de vedere, care e mesajul și care e scopul, pe cine vizează respectivul text. Un alt exemplu, de infuzare a elementelor de educație media: la final de an, o profesoară, pornind de la textul unei melodii de Paraziții, a cerut elevilor să comenteze cenzura, libertatea de expresie, să vină cu argumente, incitîndu-i astfel la dezbatere, testînd puterea lor de argumentare și toate informațiile pe care ea le-a introdus pe parcursul unui an, folosind acest material inedit, care îi și atrăgea, îi și stimula. Pentru că pe tineri îi atragi cel mai mult cînd te raportezi la realitatea lor imediată.“

Bineînțeles, profesorii care fac parte din acest program, deși au libertatea de a „jongla“ cu noțiunile de educație media, trebuie să treacă, totuși, printr-un training organizat de cei de la CJI. „Avem astfel siguranța că sînt niște obiective atinse. Vorbim despre obiective construite în baza unor competențe UNESCO, pe care am încercat să le adaptăm la nivelul României și în funcție de particularități. Noi am trasat liniile mari, dar le lăsăm și profesorilor libertatea de a le adapta și a le dezvolta – pentru că, pînă la urmă, ei își cunosc cel mai bine elevii și modul de lucru pe care îl pot aborda. Nu la toți se potrivesc aceleași exerciții. Noi oferim un schelet pe care profesorul îl îmbracă.“

Aflu că acest proiect nu ajută doar elevii, ci și profesorii și chiar pe trainer-i. „S-a creat deja o simbioză în care toți avem de învățat unii de la alții. Avem un grup de dialog cu profesorii antamați în acest proiect. Și ei au întrebări și provoacă dezbateri – discutăm despre subiectele la zi din societatea românească și observ că s-a schimbat mult modul de a aborda anumite probleme. Oameni care riscau să rămînă blocați în niște stereotipuri, odată cu acest grup de discuții învață, la rîndul lor, să dezbată. Transformarea nu vizează așadar doar elevii, ci și profesorii, iar profesorii sînt agenții schimbării în comunitate. Mulți dintre ei chiar ne-au vorbit despre schimbarea la nivel personal pe care le-a adus-o acest proiect, unii chiar au reușit să-și creeze o relație mai apropiată cu elevii. Cînd ieși din șabloane și ai la îndemînă o formulă de deschidere, de acest fel, poți face altfel lucrurile, și poți face să-ți placă din nou meseria.“

Chiar dacă în România vorbim despre un sistem de educație înțepenit și învechit, dorința de schimbare există. Și dacă, la nivel de guvernare, lucrurile merg încet sau stagnează de-a dreptul, societatea civilă nu s-a lăsat. Dacă în prima fază proiectul celor de la CJI a ajuns la mai bine de 3000 de elevi, în următorii ani sînt vizați 11.000 și formarea unei comunități de 900 de profesori. Un nucleu, cred, îndeajuns de puternic pentru a genera acea schimbare de mentalitate pe care o așteptăm de prea multă vreme.

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.