Eram la un hotel în Madrid, şi colega mea, care nu avea Internet Wi-Fi în odaia sa, îi explica puţin cam nervoasă unui angajat al hotelului că situaţia este inacceptabilă. M-am apropiat de cei doi şi ea mi-a relatat succint, în româneşte, motivul nemulţumirii sale, şi atunci am văzut cum chipul angajatului s-a iluminat de o revelaţie subită.
Circ identitar și invizibila comunitate românească din afară
Pentru a citi integral articolul,
sau
PUBLICITATE
Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară, invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat.
citiţi
De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)
„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)
În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)
citiţi 
Căutare
Lecturi intersectate
Orzul pe gîşte - la Educaţie
Aşadar, avem un guvern de stînga. „Stîngă modernă, europeană“ (aţi observat cît de des a fost repetată sintagma asta în ultimii ani?). Peste tot în lumea democratică, stînga defilează cu două priorităţi: educaţia şi sănătatea. Şi de multe ori cîştigă alegerile datorită programelor destinate acestor domenii.
citiţiHoţul care a spart Encyclopaedia Britannica
Dintre toate cărţile din bibliotecile lumii noi, una anume are o legendă şi un statut aparte. În prima parte a secolului XX, această carte, cu toate volumele ei, se vedea în spatele scaunului capitonat în piele din orice birou de om important – fie că era el politician, medic, avocat sau bussinesman.
citiţiIdei de stricat distracţia anti-austeritate
Vasăzică austeritatea nu mai e chiar aşa o fatalitate, ne anunţă noul preşedinte francez François Hollande, în aplauzele entuziaste ale mulţumii. Dacă zice un om ales de poporul francez, atunci e musai să fie adevărat, doar nu s-a mai văzut politician francez să bată cîmpii, nu?
citiţiSocietate
O Elveţie a guvernelor
Ultimele două propuneri ale noului Guvern se înscriu perfect într-un lung şir de numiri anterioare, păguboase. Prima dintre ele, o rectoriţă a unei universităţi particulare, nu a avut prea mult timp să-şi expună programul de reformă, ocupată fiind să înţeleagă că un program de două săptămîni la o universitate de prestigiu nu înseamnă că ai absolvit universitatea cu pricina.
citiţiFlori şi fete
Domnul îşi urma soţia cu un aer caraghios de absent. Într-o mînă ţinea un ghiveci din cele ce se atîrnă, din care se revărsau zeci de petunii planturoase, roz. În cealaltă ducea un ghiveci la fel, plin cu o tufă gureşă de cerceluşi. Evident că habar n-avea ce fel de flori cară şi prea puţin îi păsa; aerul de martir suprem al plictiselii îi ucisese orice poftă de viaţă.
citiţi(Iar) pe bicicletă
Merg pe bicicletă, precum majoritatea foştilor copii, dintotdeauna. Cînd eram mică, ieşeam, cu gaşca, în Parcul Tineretului, cu Pegasul meu verde. Nimic spectaculos pînă aici. Mai spectaculos era cînd ieşeam singură, prin acelaşi parc, şi, uneori, mă aventuram în locuri pe care ca „simplu pieton“ nu le atingeam vreodată.
citiţiPrima pagină în format PDF
Conectaţi-vă
Popular content
ceva mai superficial nu am mai citit de mult timp in Dilema
adăugat de Lucia_U la data de 04 Februarie 2011 05:02:57
Ii sugerez autoarei sa urce mai la nord, sa vedem daca mai are curaj sa se ascunda in spatele unui pasaport moldovenesc- in Belgia, de ex.
Nu dau mai multe detalii, cu siguranta ar avea parte de niste "palme" simbolice.
PS: am avut, am si voi avea intotdeauana un singur tip de pasaport, romanesc.
dezamagire
adăugat de poneiulroz la data de 04 Februarie 2011 04:02:43
Va citesc de obicei cu mult interes, dar acum sunt dezamagit de superficialitatea acestei lungi lamentatii. Cu atat mai mult cu cat exista bibliografie bogata pe subiect - de la comunitatile de migranti, pana la "respectul de sine" al unei comunitati. Domnul Ion Vianu insusi a avut o lucrare pe acest subiect la Colocviul International de Psihanaliza din 2008, de la Cotroceni.
Dar pana va mai documentati, va recomand o lectura la fel de impresionista: http://www.iasuluniversitar.ro/opinii-atitudini/opinii/1474-liviu-antone...
the conquest of hell
adăugat de Mihai Bursesc la data de 31 Ianuarie 2011 05:01:11
de peste un deceniu fac pe căpşunarul din Norvegia pînă în Spania.
Imigranţii -alţii decît românii- doar par mai uniţi.
99,9% din ei sunt tot vînători rapace de bani şi nu se împiedică ei de un ciot identitar într-o luptă unde nimeni nu-i iubeşte oricum. Polonezii, grecii, portughezii,moldovenii, ecuadorienii, românii, senegalezii, etc. nu-s nebuni să pactizeze cu concurenţa, fie ea venită de acasă, fie băştinaşă. Nimeni n-a împărţit vreodată vreo pradă de bună voie şi nici nu l-a pupat pe ăla de i-a făcut-o mai greu de obţinut sau i-a împuţinat-o.