Cei mai taxaţi dintre pămînteni – serial de legi absurde

Elena CALISTRU şi Cosmin POJORANU
Publicat în Dilema Veche nr. 612 din 5-11 noiembrie 2015
Cei mai taxaţi dintre pămînteni – serial de legi absurde jpeg

Dacă şi dvs. aţi avut de plătit taxe şi v-aţi întrebat de ce nu pare că primim mare lucru în schimbul dărilor către stat, atunci să ştiţi că nu sînteţi singuri. Poate ar trebui înfiinţate nişte grupuri de terapie pentru contribuabilii serioşi, care-şi plătesc taxele la zi. Noi ne descătuşăm energia negativă acumulată după plata taxelor amintindu-ne de absurdul din legile fiscale. Oferim mai jos două exemple, unul recent, altul din epoca de aur.

Începem în ordine cronologică şi desenăm un arc absurd peste timp şi spaţiu. Ştiaţi că românii sînt şi azi în situaţia de a plăti apa de ploaie pe baza unei legi adoptate de Biroul Executiv al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare? Un schimb de adrese din 2012, fascinant în sine, între un parlamentar şi preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, arată că unii români plătesc şi în ziua de astăzi o taxă pe apă meteorică (denumirea oficială pentru apa de ploaie).

Astfel, şi în ziua de azi se mai aplică în unele părţi din ţară prevederi care au fost introduse prin Legea gospodăriei comunale din 1981. Potrivit acesteia, apa de ploaie se taxa unitar pe teritoriul Republicii Socialiste România, aplicîndu-se, pentru a determina cît are fiecare de plătit, un coeficient care se calcula în funcţie de suprafaţa totală a terenului deţinut, indiferent dacă terenul era în Dobrogea sau în Ardeal.

În 2002, la 21 de ani distanţă de la legea buclucaşă, vine şi al doilea episod din epopeea apei de ploaie, o trilogie de norme: Hotărîrea de Guvern 32/2002, Legea 634/2002 şi Hotărîrea de Guvern 1591/2002 au încercat să rezolve în dulcele stil clasic această problemă. Taxarea nu se mai făcea doar la suprafaţa clădirilor şi terenurilor, ci includea şi o me¬die multianuală de precipitaţii pe care o luau în calcul autorităţile. Asta a dus la o si¬tuaţie şi mai revoltătoare pentru mulţi cetăţeni, care au ajuns buni de plată pentru apa de ploaie, chiar şi în lunile secetoase.

În fine, legislaţia de la nivel naţional nu a rezolvat încă această situaţie, mai ales pentru că această taxă este una care se duce la nivel local, fiind plătită prin contractele încheiate de primării cu operatorii de servicii de apă şi canalizare. Astfel, dacă primării precum cele din Craiova, Rîmnicu Vîlcea sau Iaşi au renunţat prin legislaţia locală la taxa pe apa meteorică, nu acelaşi lucru se poate spune despre traseul preferat de Nenea Iancu: de la Ploieşti la Bucureşti, apa de ploaie încă se taxează. 

În tumultul politic al ultimelor zile, a rămas în umbră o întîmplare pe cît de absurdă, pe atît de normală în „Ţara Taxelor Răsare“. Guvernul a aprobat, printr-o nouă ordonanţă de urgenţă, o modificare la Legea 227/2015. Dacă nu sînteţi un

al

fiţi pe pace, chiar nu prea aveaţi de unde cunoaşte Legea 227, din simplul motiv că în spatele acestui număr se ascunde legea privind noul Cod Fiscal. Absurdul e că el va intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2016.

Da, Guvernul a modificat printr-o ordonanţă de urgenţă o lege care nici măcar nu este încă în vigoare. Dacă tot eşti pe val, de ce să te opreşti? Guvernul a mers chiar şi mai departe şi a mai amendat o dată noul Cod Fiscal neintrat în vigoare. Pentru că are deja o tradiţie de respectat, a făcut-o – cum altfel? – printr-o

ordonanţă de urgenţă (41/2015 din 30.09.2015). Fapt cu atît mai fascinant cu cît articolul 4 al acestei legi zice că „prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în

al României, Partea I“. Hm.

Poate ar trebui să le dăm de veste scenariştilor mexicani de telenovele, căci saga legislaţiei fiscale are potenţial de ecranizare, cu toate frecventele ei răsturnări de situaţie şi mai ales cu precipitarea acestora. Benjamin Franklin zicea o vorbă mult citată, pe care am tipărit-o pe un sticker marca „Bani Pierduţi“ (proiectul nostru de responsabilizare a cheltuielilor bugetare): „Pe lumea asta nimic nu este sigur, cu excepţia morţii şi a taxelor“. Transpartinic, guvernanţii noştri par a fi angrenaţi într-un efort de a-i demonstra stimabilului Franklin că nu avea dreptate. Cifrele nu mint, ba chiar explică de ce sărmanul contribuabil e confuz: Codul Fiscal vechi a avut timp ca, din 2013, cînd a fost aprobat, şi pînă astăzi, cînd încă mai este în vigoare, să fie modificat de peste o sută de ori.

Printre modificările de graţie din anul 2015 în materie de legislaţie care ne dă de plătit taxe şi impozite, premiul de popularitate nu îl cîştigă Codul Fiscal, ci Ordonanţa de Urgenţă 8/2015. E celebra ordonanţă care modifica o altă ordonanţă de urgenţă – OUG 28/1999 – privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Ordonanţa reglementa impozitarea bacşişului şi instituirea unui registru al banilor personali ai angajaţilor, fapt ce a creat o scurtă criză în obiceiurile de început de sezon estival al internauţilor. Tradiţionalele poze din lanurile de rapiţă au fost înlocuite de poze cu bonuri fiscale, într-un concurs pe viaţă şi pe moarte despre cine are cea mai mică sumă înscrisă pe micuţa bucată de hîrtie. Ordonanţa s-a publicat pe 28 aprilie şi a intrat în vigoare pe 8 mai. După doar o săptămînă, pe 15 mai, guvernanţii au anunţat că nu mai impozitează bacşişul, trăgînd concluzia că este un demers imposibil de aplicat.

Eh, dar povestea noastră nu se termină aici. Ordonanţa cu pricina ajunge în Parlament, fapt normal şi pe care îl dorim cît mai multor proiecte de legi. Pe 27 mai, Senatul apucă deja să elimine reglementarea bacşişului din Ordonanţa buclucaşă, însă la o zi distanţă, pe 28 mai, se publică în

Hotărîrea de Guvern 367/2015 privind modificarea normelor de aplicare ale Codului Fiscal. Această hotărîre, care urma să intre în vigoare pe 1 iunie, prevede… impozitarea bacşişului. Finalul fericit apare abia pe 6 iulie, cînd se publică în

Legea 186/2015, care elimină, în sfîrşit, impozitarea bacşişului.

Funky Citizens construieşte o punte între instituţiile mari şi neprietenoase şi cetăţenii interesaţi de treburile statului. Se ocupă mai ales de bugete publice, administraţie şi justiţie, cu accent pe anticorupţie. Elena Calistru e preşedintele asociaţiei, iar Cosmin Pojoranu e omul de comunicare. Cîteva proiecte Funky Citizens: www.banipierduti.ro, www.factual.ro şi www.maricorupti.ro. Mai multe pe www.funky.ong.

Foto: wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.