Cartea de poezii a lui Sorin Vieru

Publicat în Dilema Veche nr. 595 din 9-15 iulie 2015
O lume aproximativă jpeg

Despre

cartea de poezii a lui Sorin Vieru, apărută recent la Humanitas, Ion Mureşan, în Cuvîntul introductiv, spune că e o carte fără sfîrşit: „Cel puţin eu unul nu am reuşit să o gat în mine şi, de fiecare dată, în funcţie de starea sufletească şi de momentul zilei în care o citeam (…) mi s-a părut că parcurg o altă carte.“ 

Într-adevăr, de cînd am pus mîna pe carte, am tot citit şi recitit poeziile din ea, încercînd să ajung la un capăt. La care nu am ajuns, dar, probabil, am reuşit dacă nu să înţeleg, măcar să identific şi să inventariez imaginile şi motivele din poeziile cu influenţe şi eminesciene, şi bacoviene, comentîndu-le pe alocuri, fără nici un fel de pretenţii exhaustive. 

Poeziile lui Sorin Vieru pot fi plasate pe multe coordonate, între care se mişcă şi alunecă, scăpîndu-ţi din mînă. La o primă vedere, extrem de superficială, pot părea ludice: „Obiecte pierdute şi neridicate: un melc de ebonit, / o furculiţă ştirbă, / un costum de scafandru / şi fîntîna cu ghizduri de lemn / pe care adastă douăsprezece pahare de argint. / Obiecte uitate“ („Obiecte uitate“). 

Dar nu e decît o aparenţă rapid şi serios contrazisă. Contrazisă de însuşi cuvîntul „uitate“, memoria – şi, mai curînd, lipsa ei – fiind un leitmotiv al poeziilor din volum: „Se sfarîmă mărunt / Memoria, ca sticla. / Mai singur, tot mai crunt. / Şi se lăţeşte sihla.“ („Memoria, ca sticla…“). 

Uitarea pîndeşte peste tot. Scurgerea timpului nu e iertătoare, ci „surdă şi rea“ („Ziua prea clară“). Şi e asociată cu claritatea excesivă, prea rece: „A fost o zi albastră şi rece. / Noi ne plimbam prin cerul sticlos.“ („Ziua prea clară“) Dar şi cu pericolul sfărîmării, dispariţiei. 

„Pînda“ e un alt motiv recurent. În universul poetic al lui Sorin Vieru, aproape nimic nu e ce pare a fi, altceva, neliniştitor şi, eventual, revers, pîndeşte mereu din umbră: „Plutind, ca fără plan, / Ne tot pîndea un mal“ („Memoria, ca sticla…“); „Dar noaptea iară vine, / nu surpă altă stea. / Neturburat s-aţine / la pîndă: Dragostea!“ („La pîndă: Dragostea“) 

Aproape orice imagine sau senzaţie, fie ea vizuală, auditivă, olfactivă sau termică poate fi însoţită şi de contrariul ei: „Munţii tristeţii tale şi piscuri zgîriate / de mari tăceri de gheaţă urcînd încrîncenate / prefac privirea-ţi dusă molatecului somn / Într-un cuprins de flăcări şi gheţuri albe dom. / Aşa trăieşti dementă, – două lumini în una – / Ca flacăra şi gheaţa, ca soarele şi luna (…)“ („Mari tăceri de gheaţă“).

Nici iubirea nu e deloc comodă, e făcută din contrarii: „Iubire: vîlvătăi / Sudînd metale reci – / Te mistui deci rămîi / Spre mari limanuri treci. („Mari limanuri“). Nici ea nu e chiar o salvare, deşi rămîne, nu se predă: „Tăcere-n preajmă. Funerară pace: / Muri victoria mult aşteptată. / Numai iubirea nu, ea tace / Ca mina din adînc, neexplodată.“ („Numai iubirea“). Tăcerea iubirii poate fi o soluţie, în timp ce viscolul ei se opreşte: „Viscolul iubirii a stat / La fel de negîndit / Cum pornise să bată: / Pe suflet s-au lăsat zăpezi eterne.“ („Viscolul iubrii a stat“).  Iubirea presupune durere – „Şi deşi torentul primăverii / A răzbit şi va răzbi mereu, / Inima din strîngerea durerii / Se dezgheaţă dureros de greu.“ („Iarăşi s-a topit zăpada moale“) – şi e ameninţată de „cocleala verde“: „Sub noi, cocleala verde a cercului de baltă / Şi iarba, hăt, din ceruri, ne năpădea înaltă. / Te-am luat încet în braţe şi n-am mai fost cuminţi… / Iar mai apoi tocarăm un fir amar în dinţi.“ („Ţipetele toamnei“) 

Nimic nu e simplu şi cert. Dacă nu sîntem ameninţaţi de sticla sfărîmătoare, ne pîndeşte „mîlul întîmplărilor fumurii“ („Avutul ontologic“). Dar şi „vidma“ care „va veni neîntîrziat“, dar pe care o putem ruga să ne mai lase şi să ne mai jucăm cu ea „de-a alba-neagra“. Pînă cînd „va veni o zi (…) / cînd totul va fi bine (…) / fiindcă îmi vei răspunde / atunci cînd nu voi mai aştepta / nimic de la Tine / şi focul răspunsului / va arde poptolit, / cu măsură, / cu multă măsură.“ („Va veni o zi“). 

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.