Adaptări și normalități

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Adaptări și normalități jpeg

Scriam, săptămîna trecută, despre tot soiul de anormalități pe care le trăiam în perioada ceaușistă. Anormalități, chiar anomalii, cu care am fost obișnuiți să trăim, ca și cum asta ar fi fost normalitatea. Am trăit, chiar noi, generația decrețeilor, care ne-am petrecut doar copilăria și adolescența în comunism, cvasi-spălați pe creier, într-o duplicitate și lașitate implicită, care ne-au devenit, realizez într-un tîrziu, un soi de a doua natură.

Eu, una, măcar am avut norocul unei familii care mi-a explicat asta. Care m a prevenit asupra acestei duplicități necesare supraviețuirii. Chiar din copilăria mică, am înțeles, de pildă, că nu puteam vorbi orice în apartamentul nostru de bloc. Deși acolo, pentru mine, era paradisul și locul, printre altele, în care se spuneau bancuri împotriva sistemului. Din discuțiile prietenilor noștri care veneau în vizită și din cele ale părinților mei, am înțeles că în bloc nu e safe să vorbești orice. Că se poate auzi la vecini, care te pot turna. Că există chiar posibilitatea ca, în anumite apartamente, ale căror locuitori sînt „interesanți“, să fie plantate microfoane. Și că telefoanele sînt și ele ascultate. Punînd cap la cap toate astea, am emis formula, preșcolară fiind, „Să fim patrioți în bloc!“.

A trecut timpul și a venit vremea mersului la școală. Acolo, din prima zi, am învățat să mint: ca să ajung la o școală mai bună, de care, oficial, nu aparțineam, a trebuit să dau o adresă fictivă. Nu exista o modalitate oficială, să faci cerere sau mai știu eu ce, ca să intri la o școală mai bună. Erai pur și simplu arondat undeva și gata, asta era. „Noroc“ că tupeul și șpaga funcționau și atunci – de fapt, erau chei pentru cele mai multe uși. Am mai spus că, dacă arătai într-un anumit fel, cool și cu potențial pentru epoca respectivă (bine îmbrăcat și sigur pe tine), erai luat în seamă de micile autorități – mici, dar, se pare, cu putere de decizie. Autoritatea în cauză, în cazul nostru, a fost secretara. Secretara școlii respective m-a ajutat să ajung nu numai într-o școală bună (și astăzi considerată una dintre cele mai bune din București), ba și în cea mai bună clasă întîi, în care toți copiii erau „unul și unul“, iar învățătoarea – soția viitorului ministru de Interne. (Ceea ce n-a făcut-o mai puțin pregătită, a fost o învățătoare bună.)

La școală, a urmat disimularea. Însoțită, însă, și de o adaptare la sistem. Ce copil nu-și dorește să fie implicat, să fie asemenea colegilor lui? Mai ales că ai mei colegi erau, cu toții, copii de care părinții se ocupau, care-și făceau lecțiile conștiincios și citeau în timpul liber. Nu contează că ai mei au fost revoltați că, în aceeași clasă întîi, am luat premiul doi cînd o mare parte din colegi au luat premiul întîi – pentru că am avut un 9 la sport sau la muzică. Ei au spus (știu, sună hilar) că nu eram în „eșalonul 1“ ca să iau premiul întîi (adică părinții mei nu aveau funcții destul de importante). Nu că ar avea vreo importanță. Și nu că aș fi fost bună la sport ori la muzică. Încet-încet, m-am adaptat tot mai mult noii lumi, mai conformiste, deși tatăl meu spunea mereu cum școala (mă) prostea – în sensul în care îmi reducea creativitatea și imaginația, care fuseseră principalele ingrediente ale activităților noastre de acasă. (Și, aproape sigur, avea dreptate, dacă e să ne luăm și după actua-lele discuții despre educație.)

Elevă bună și conștiincioasă fiind, și fată sociabilă, am intrat în noua lume cu capul înainte. Am vrut, chiar, să-i împrumut criteriile: cînd mergeam la petreceri și mai toți colegii mei aveau sufragerie cu covor persan și vitrină, nu înțelegeam de ce la noi acasă era pe jos, în aceeași sufragerie, o scoarță oltenească și, în loc de vitrină, o bibliotecă ce dădea pe dinafară. În loc să mă simt privilegiată pentru asta, mă simțeam o ciudată care nu-și putea invita colegii la un „ceai“ într-o asemenea sufragerie. De asemenea, tot mergînd pe la prietena mea cea mai bună dintr-o anumită perioadă, al cărei tată era prim-secretar de sector, iar apoi de județ, vedeam cum mama ei gătește non-stop. În timp ce a mea făcea doar salate și fripturi (și uneori supă de roșii și șarlotă). Vedeam cum mama ei e rotofeie și îmbrăcată modest, în timp ce a mea era superbă și elegantă. Mi se părea că a mea nu se integrează în definițiile maternității – deși, altfel, era cea mai bună mamă din lume.

Nu înțelegeam de ce, atunci cînd clasa mea model a fost scoasă să-l întîmpine pe Ceaușescu cînd a inaugurat metroul, pare-mi-se, ai mei nu m-au lăsat să mă duc. Deși colegii mei au mers, cu toții, au stat în spate și s-au hîhîit, iar apoi au fost la cofetărie.

E adevărat că îmi mai puneam oarece întrebări cînd, într-unele din compunerile de la română, la care, de altfel, mă pricepeam, trebuia să am, vrînd-nevrînd, niște introduceri standard cu „vitejia de secole a poporului român“, „neclintit ca o stîncă“.

Toate cele de mai sus au fost așa o perioadă. După un timp, am început să văd și altfel lucrurile.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.