Acceptarea trupului și alimentația intuitivă

Raluca CHIŞCU
Publicat în Dilema Veche nr. 756 din 16-22 august 2018
Acceptarea trupului și alimentația intuitivă jpeg

„Pentru sănătatea dumneavoastră, urinați de minimum trei ori pe zi, cel puțin doi litri de lichid.“ Vi s-ar părea absurd un astfel de mesaj, în pauza de publicitate? Dacă avem reguli privind consumul de lichide, de ce n-am avea reguli și în privința altor nevoi fiziologice?

În 2009, CNA și International Advertising Association au inițiat o campanie de educare a populației „pentru sănătate și alimentație sănătoasă“ care cuprindea și mesajul de avertizare „Pentru o viață sănătoasă, consumați zilnic minimum doi litri de lichide“. Fără a specifica ce înseamnă „lichide“, mesajul a fost interpretat de fiecare după bunul plac: unii s-au bucurat că cei doi litri de bere pe care îi consumă zilnic se încadrează în conceptul de „viață sănătoasă“, alții, mai anxioși, s-au speriat de eventualele consecințe dramatice ale consumului redus de lichide și s-au străduit să consume peste doi litri, deși n-ar fi avut nevoie de mai mult de 1,5 litri. Mulți continuă să creadă că „lichide“ se referă strict la consumul de apă și ajung astfel să bea zilnic, pe lîngă sucuri, ceaiuri, ciorbe sau supe, și doi litri de apă „recomandați de medic“.

Nu după mult timp de la începutul acestei campanii, am aflat și de aplicațiile pe mobil care te avertizează că e timpul să bei un pahar cu apă, fie că ți-e sete, fie că nu. „Altfel uit să beau apă“ (?!), spun cei care folosesc astfel de aplicații.

Cu siguranță, băutul apei a fost unul dintre comportamentele (bazate pe nevoi fiziologice) care au însoțit specia umană de la începuturi pînă în prezent. În zilele noastre te întrebi însă cum am supraviețuit, fără mesaje de avertizare și fără aplicații pe mobil care să ne aducă aminte că trebuie să bem apă. În timp ce alții își petrec o bună parte din timp și din viață căutînd și transportînd apa, element vital pentru supraviețuire, noi, privilegiați fiind să o avem oricînd la dispoziție, „uităm“ să bem apă. Să termini un proiect sau să închei o ședință pare că e mai important pentru supraviețuirea omului modern decît îndeplinirea unor necesități fiziologice.

Din nefericire, același tip de mesaj îl regăsim și în cazul alimentației: reguli peste reguli, privind tipul de alimente pe care „ai voie“ să le consumi, cum să le combini și, în special, în ce cantitate. Mult prea des, chiar specialiștii recomandă restricția alimentară, în ciuda faptului că aceasta s-a dovedit o tehnică ineficientă (ba chiar contraproductivă) în scăderea ponderală. Studiile arată că creșterea în greutate este proporțională cu numărul de diete pe care le ții; altfel spus, cu cît ții mai multe diete, cu atît ai șanse să devii mai gras.

Este de înțeles că oamenii simt nevoia unor reguli simple după care să se ghideze, iar oferirea acestor reguli („nu mînca după ora 18“, „ferește-te de pizza și de paste“ etc.) le conferă, pe moment, un sentiment de control și siguranță. Spaima că „ai putea fi gras“ (bine susținută de o industrie de servicii și produse de slăbit, care valorează sute de miliarde de dolari) îi împinge pe oameni la adoptarea unor metode complet nesănătoase și ineficiente de control al greutății corporale și al alimentației. Regulile nu mai vin acum (doar) de la medic, ci și prin e-mail, aplicații, cărți, blog-uri și campanii media, care reglementează modul în care răspundem unor nevoi fiziologice, în special privind consumul de alimente și de lichide.

Însă nevoile fiecăruia dintre noi sînt diferite și variază de la o zi la alta. Nici măcar un medic personal nu ar putea calcula cu precizie de cîtă apă are nevoie corpul tău într-o zi călduroasă, cînd culegi porumbul la țară, sau într-o zi de iarnă în care dai zăpada din parcare la minus -120C. Singurul care știe de cîtă apă sau energie avem nevoie este propriul creier, însă nu putem „auzi“ semnalele lui atunci cînd sîntem concentrați pe reguli, și nu pe senzații fizice.

Pe măsură ce urmezi reguli externe pentru a răspunde nevoilor organismului, vei pierde din ce în ce mai mult contactul cu propriul corp. Astfel, mulți dintre cei care țin diete ajung să nu mai știe cînd le este foame și cînd sînt sătui, devenind „surzi“ la ceea ce le transmite corpul lor.

În contradicție cu cei care susțin alimentația bazată pe reguli, pe frica de îngrășare și pe rușinea față de propriul corp, s-a născut conceptul de „alimentație intuitivă“, care propune o alimentație bazată pe recunoașterea și satisfacerea nevoilor individuale, renunțarea la diete, acceptarea greutății și formei corporale prezente, practicarea exercițiului fizic de plăcere și creșterea abilităților de a gestiona emoțiile (pentru a scădea riscul mîncatului emoțional). Alimentația intuitivă o regăsim la nou-născuți, care își bazează aportul energetic pe senzația de foame și sațietate, liberi de reguli privind cantitatea optimă. De multe ori însă, această abilitate înnăscută de a mînca intuitiv începe să se piardă încă din perioada diversificării, cînd părinții încearcă să controleze cantitatea de alimente pe care o consumă copilul, temîndu-se fie că mănîncă prea puțin, fie că mănîncă prea mult.

Dezvoltate de doi dieteticieni specializați în tratamentul tulburărilor de alimentație, principiile alimentației intuitive sînt adoptate de tot mai mulți specialiști din întreaga lume (numiți și „non-diet dietitian“ – dieteticieni non-dietă) și predate în școli din SUA, Europa și Australia în cadrul orelor de educație pentru sănătate. Tot mai multe studii certifică beneficiile alimentației intuitive nu doar asupra sănătății fizice, ci și asupra sănătății psihice, aceasta reducînd totodată riscul dezvoltării tulburărilor de alimentație.

Revenind însă la campaniile mass-media pentru sănătate, absolut necesare, acestea pot transmite, cu cele mai bune intenții, mesaje neclare, ineficiente sau chiar contraproductive. Un studiu realizat în SUA asupra mesajelor privind obezitatea a făcut o analiză a acestora în funcție de nivelul de stigmatizare și nivelul de motivare pe care îl induc. Printre cele mai motivante mesaje sînt „Mănîncă bine. Mișcă-te mai mult. Trăiește mai mult“ sau „Mănîncă o varietate de fructe și legume colorate în fiecare zi“. Au fost identificate însă și o serie de mesaje stigmatizante, precum „Un copil gras va fi un adult gras“ sau „Obezitatea în copilărie este abuz asupra copilului“. În România prea des se întîmplă ca persoanele cu greutate corporală mai ridicată să fie subiectul stigmatizării, uneori chiar din partea specialiștilor care ar trebui să le ofere sprijin. De altfel, problema stigmatizării greutății corporală se regăsește și într-un material al Biroului Regional European al Organizației Mondiale a Sănătății (http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/351026/WeightBias.pdf?ua=1), care arată că 69% din adulții cu obezitate au trăit experiența stigmatizării în relație cu personalul medical. Consecințele stigmatizării obezității sînt, printre altele, marginalizarea și izolarea socială, stimă de sine scăzută, depresie și gînduri de suicid, evitarea activității fizice și evitarea îngrijirilor medicale. Recent, m-am bucurat însă să văd o reclamă la un produs de igienă corporală, care îndeamnă la realizarea a 5000 de pași zilnic, reușind să evite orice referire la greutate corporală și prezentînd activitatea fizică într-un mod amuzant și plăcut.

Așadar, pentru sănătatea dumneavoastră, luați-vă pauze. Fiți atenți la semnalele corpului, hidratați-vă atunci cînd simțiți că vă este sete, mîncați atunci cînd vă este foame, opriți-vă din mîncat cînd vă simțiți sătui. Îngrijiți-vă corpul și mintea. 

Raluca Chișcu e psiholog și psihoterapeut specializat în nutriție.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.