Vedi Napoli, poi UE

Publicat în Dilema Veche nr. 96 din 17 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prima "pizza modernă" a fost făcută de Raffaele Esposito din Napoli, în cinstea reginei Margherita, şi transmitea un mesaj patriotic şi naţional: sosul de roşii, mozzarella şi busuiocul reproduceau culorile drapelului italian. De la Majestatea Sa i-a rămas numele folosit pînă astăzi, iar pizza a devenit un produs global cu mult înainte să se vorbească despre globalizare. Napoletanii spun că singura pizza autentică se face în oraşul lor, iar "puriştii" te pot convinge din doar cîteva vorbe că nu oriunde în oraşul lor, ci doar în cîteva pizzerii tradiţionale. Cînd aud de pizza americană, napoletanii zîmbesc ironic, iar cînd i-am spus unuia că în România există localuri pe care scrie "pizzeria italiana", iar în meniu apare cuvîntul topping, a suferit fizic de-a dreptul. La Napoli, "cea mai bună pizzerie din oraş" (ergo, din lume) este considerată - spun unii - "Pizzeria Lombardi". Clienţii stau cuminţi la coadă pînă se eliberează o masă: nu e fast food, e fast eating: mănînci şi pleci, nu mai zăboveşti la o vorbă, iar satisfacţia de a fi vizitat acel "loc mitic" ţine loc de siestă. Iar chelnerul îmi spune, printre zîmbete şi gesturi studiate, că aici mînca adesea însuşi Benedetto Croce, care locuia vizavi... La Napoli - spune legenda urbană - a fost atestată în scris meseria de martor ocular: cică pe holurile tribunalelor sînt oameni îmbrăcaţi frumos (ca să stîrnească încredere) care trag cu urechea la ce discută împricinaţii veniţi la procese şi, cînd îl aud pe vreunul că ar mai avea nevoie de un martor, îi strecoară sub nas o carte de vizită pe care scrie, de pildă, "Pasqualino de Santis, testimone oculare" (martor ocular), plus telefonul şi adresa cuvenite. Tot la Napoli cică s-ar fi inventat, acum vreo zece ani, cînd telefonia mobilă era încă un lux, "celularul public": în zilele ploioase, vreun adolescent din cartierele sărace se aşeza în faţa unei cabine telefonice din centru, defecta cumva telefonul, iar cînd venea cineva grăbit să telefoneze şi constata că nu poate, îi întindea cu un gest amabil un celular: "Vreţi să telefonaţi? Poftiţi, vă costă cinci mii de lire minutul". Şi tot la Napoli (dar asta s-a imortalizat şi-n filme... ), tinerii bine făcuţi, bruneţi cu ochii verzi, le strecurau în poşetă americancelor şi suedezelor cărţi de vizită pe care scria "Gennaro latin lover". Traficul este infernal: maşinile sînt "jupuite" pe părţile laterale (căci străzile sînt înguste), trecerea pe roşu e ceva obişnuit, prioritatea se dă "din priviri" (adică nu trebuie să te uiţi la semnele de circulaţie, ci în ochii automobilistului cu care te intersectezi, să vezi ce intenţii are) şi, în general, regulile nescrise sînt mai presus de Codul rutier. Şoferii din restul Peninsulei spun că în Italia ai nevoie de două permise de conducere - unul pentru Italia şi unul pentru Napoli. Oricum, dacă eşti din alt oraş, mai bine vii cu trenul: pe lîngă dificultăţile traficului, ai de înfruntat şi riscul de a rămîne fără maşină - se fură masiv. Mai ales maşinile care n-au număr de Napoli. Dincolo de statistici, care arată, într-adevăr, că acest gen de infracţiuni este mai răspîndit decît în alte oraşe, furtul de maşini a devenit proverbial, e tot un element de specific local. Ca şi ideea că "i napoletani sono furbi" (sînt şmecheri), trăiesc cu mentalitatea "descurcatului": arrangiarsi e verbul suprem în modul de viaţă napoletan. Şi, bineînţeles, la Napoli e camorra, despre care se spune că e mai crudă şi mai iute de pistol decît Mafia siciliană. Mai nou, sînt şi mulţi imigranţi, pe care oraşele mai bogate din nordul Italiei "n-au putut să-i mai încapă". "Dar la noi nu se poate întîmpla ce s-a întîmplat în Franţa" - îmi spune Armando De Simone, un jurnalist care ştie totul despre istoria şi viaţa oraşului. "La noi imigranţii sînt integraţi", Napoli a păstrat ceva din spiritul vechi, de cînd era stăpînit de arabi, deci i magrebini se simt ca acasă. Şi-apoi, cartierele de imigranţi sînt ţinute sub observaţie nu doar de poliţie, dar şi de membrii clanurilor mafiote, care au tot interesul "să fie linişte". Pentru restul italienilor, Napoli "e altceva", nu e un simplu oraş, e o lume greu de înţeles. Milanezii şi ceilalţi nordici sînt convinşi că oraşul e mai sărac şi cu mai multe probleme sociale, pentru că napoletanii nu muncesc cît trebuie, le place prea mult viaţa, iar investiţiile Statului pentru dezvoltarea zonei s-au "pierdut", în timp, în buzunarele adînci ale Mafiei. Localnicii sînt şi ei convinşi că există un spirit napoletan, o identitate locală puternică, dar ei o văd pozitiv: pe milanezi îi consideră "obsedaţi de muncă" şi incapabili să se bucure de viaţă. Iar oraşul e sărac pentru că Statul n-a investit destul şi n-are proiecte de dezvoltare pentru sud. "E destul să te gîndeşti că străzile care leagă Napoli de restul Italiei intră în oraş dinspre est şi dinspre sud" - îmi mai spune Armando De Simone. "De cînd romanii au construit Via Appia, nimeni n-a observat că traficul cel mai mare e dinspre nord, deci e ilogic să ocoleşti oraşul ca să intri dinspre sud şi est." Pentru "restul lumii", Napoli trăieşte din cultură, legende, mituri, latin lover, Vezuviu, O, sole mio şi pizza. Pentru noi, românii, Napoli "e în UE", e Occident. Sînt şi imigranţi români acolo, a fost şi un scandal anul trecut din cauza cerşetorilor şi hoţilor români. ("E adevărat, aşa cum se spune, că 50% din populaţia României e formată din romi?" - mă întreabă neîncrezător Armando De Simone). Dar sînt integraţi. Se descurcă, la fel ca localnicii. Peste un an şi ceva, o să fim şi noi în UE, ca şi ei. Fiecare cu specificul său local. Ne descurcăm noi... Napoli, 12 noiembrie

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.