Numai pentru abonati

Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Un nou prilej de gîlceavă: Muzeul Comunismului

Partidul Democrat Liberal, prin prim-vicepreşedintele său Theodor Baconschi, a propus înfiinţarea la Bucureşti a unui Muzeu al Comunismului. Privită în sine, iniţiativa mi se pare de bun-simţ. În ciuda condamnării prezidenţiale a vechiului regim, noi nu avem încă, la atîta vreme după 1989, ceea ce alte foste ţări comuniste au.

 

20 comentarii 16280 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 390, 4-10 august 2011

Este oportun?...

Cîtă vreme anumite reflexe, obisnuinţe, sechele comuniste le mai avem achiziţionate latent în firea noastră, deci cvasifuncţionale, muzeul comunismului va părea încă o chestiune, cumva, timpurie.Poate se bucură regizorii de filme pe aceasta temă că nu vor mai avea treabă în a reconstitui nici deprinderi, nici decoruri şi nici contexte pe această tematica.Astfel pot fi facute economii( siajul comunismului de la noi seamănă cu satisfacţia unui anticar, care constată că ceasul vechi, pe langa aspect, patinat de timp, mai şi funcţionează...)

Ipocrizia Muzeului

Ideea e bună. Un asemenea muzeu e necesar.
Nu e necesar să fie condiționat de o mare restructurare a institutelor care se ocupă de studiul comunismului.
Apoi, ipocrizia este evidentă. Un fapt minor, în aparență, dar care dovedește reaua credință a celor care se consideră guvernanți anticomuniști: la Răchițele au fost recent omagiați și decorați urmașii celor care i-au prigonit pe membrii grupului de luptători anticomuniști al lui Teodor Șușman. Sigur, urmașii unor personaje dubioase (foști legionari deveniți peste noapte comuniști, din cel mai teluric oportunism) nu au nici o vină. Dar anticomuniștii autentici din acel loc (întâmplător locul de baștină al lui Emil Boc) sunt ignorați și chiar, mai rău, repudiați. Atunci, cum să crezi că această idee e de bună credință? În fond, aduce cu o destalinizare de tip Hrușciov, în acest context...

fara titlu

[12:04:43 PM] ILINCA STEFANESCU: bun articolul, stupide comentariile. citindu-le parca le si vad pe istericele de la televizor: DAR DE CE DOMNU' PLSEU, MUZEU AL COMUNISMULUI SI NU UN MUZEU AL CRIMELOR CRESTINISMULUI???? "
am observat ca la noi nu se poate discuta, sau mai bine zis, nu avem rabdare sa citim si sa incercam sa intelegem ceea ce zice persoana cu care vorbim. TOTI avem o parere CLARA, CORECTA si care trebuie urlata din toti rarunchii. nu are nici o importanta daca se leaga de ceea ce zice interlocutorul sau nu. daca in anii de dupa 'revolutie' se striga 'NOI MUNCIM, NOI NU GANDIM' acum este 'NOI AVEM PARERI, NOI NU DIALOGAM'. suntem destepti nevoie mare si detinatori ai adevarului absolut. norocos neam.
si inca ceva: innebunesc cand mi se spune cat de greu e 'capitalismul' asta fata de cate facilitati erau in comunism. asa e: ne-a invatat sa stam cu mana intinsa (SA NI SE DEA: casa, de lucru, etc, pe principiul: "muieti ti's posmagii") si sa ne multumim cu resturile aruncate. greu sa te mai dezobisnuiesti si sa intelegi ca tot ce ti se 'dadea' venea cu un pret mult mai mare: respectiv integritatea ta morala (ajuns sclav la mila autoritatilor pe care trebuie sa faca tot posibilul sa nu le supere).
si acum despre capitalismul romanesc. sa avem pardon, dar la noi, sunt exact comunistii dinainte sau (la fel de rau), progeniturile lor. despre ce capitalism vorbim? germania, franta, anglia - da, acolo poti vedea asa ceva, la noi e o mocirla, un 'capitalism orginal' tocmai bun sa ne faca stam si sa ne plangem de mila ca nu mai avem un tatuc bun care sa aibe grija de noi.

Muzeul Comunismului trebuie pus sub o autoritate simbolica

Muzeul Comunismului trebuie pus sub o autoritate simbolica inatacabila.. Asta ar insemna garantii morale. Ana Blandiana, care deja a realizat ceva. Ar mai fi câteva nume, Paul Goma dar dupa cum ştiti este ne- dialogabil...Doina Cornea. Cred ca o persoana in functie onorifică şi care să garanteze moraliceşte prin fapte şi trecut...ar putea uni pe toata lumea...stiti cum e : un rege străin..Ar mai fi şi numel dumenavoastră..dar pare o lingulire din partea mea deşi nu e..

Ceasul merge!

Domnule Ministru,

Incerc sa va impung cu toata finetea de care sunt capabil, dar unde nu-i har ... ce sa mai zic ?

Sa intru abrupt in subiect.

Domnule, nu se ingrijoreaza nimeni ca in curand Capitalismul Romanesc 2.0 va fi de-un leat cu "Comunismul" (1.0!!) recent ingropat ? Aniversarea va impinge la comparatii ...

Am inteles cu mare intarziere pledoaria vocilor importante pentru dreptul MEU la proprietate privata (poate o casa, o masina etc.): se pare ca erau interesati sa aiba ei in proprietate industrii si ecosisteme, si sa "prospere" prin administrarea (in cel mai bun caz!) acestora ...

Dar n-am inteles cum nu le crapa de rusine obrazul, sa sustina in cursuri introductive de microeconomie ca 5% somaj e natural si sanatos! De fapt, ei sunt gata sa oficializeze 10% acum!

E lunga lista maruntisurilor pe care le-as zice. Dar sunt de acord cu un muzeu al "comunismului", cu un proces al "comunismului" (cam ce era "comun" atunci si nu e acum ?), fiindca le va avea si "democratia" (chiar asa, domnule, nu se ingrijoreaza nimeni de posibile corupere/compromitere a acestui termen ?), ori mai bine zis capitalismul. Ideea e deja prezenta aici, intr-un comentariu anterior.

De la Revolutie nu imi mai amintesc multe, dar am vie in minte declaratia unui june revolutionar, care infiera "comunismul" (si) in felul urmator: "Ne-ati facut sa ne fie frica de viata!". Eu nu imi amintesc bine primii 20 de ani ai "comunismului", dar ... ce sperietura am tras si in "democratie", ... nici nu va pot spune! Iar din "Epoca de Aur" nu cred ca am ratat vreo secunda si da, ultima parte n-a fost de gluma.

Mi s-a explicat "parinteste" ca tarile democratice nu au purtat niciodata razboaie intre ele, n-au purtat (aproape) niciodata nici cu altii, decat cand au trebuit sa apere democratia si libertatea ... iar acum nu se mai opresc razboaiele (erau si inainte, dar nu ni se prea amintea noua). Incerc sa ii inteleg: intr-adevar, nici o criza nu trebuie lasata sa expire fara profit! Acum, daca lumea inca are o gramada de dictaturi, de ce sa nu incerce sa le elimine ? (Mai ales ca sunt mostenire sovietica!) Sa fie si alte motive ? Dar mai conteaza, in fata nobilelor aspiratii la libertate scoasa in fata ?!

Dau un regat (pe care nu-l am) pentru un cal (asijderea); renunt la intregul comentariu de mai sus, daca imi raspundeti la urmatoarea intrebare: domnule Plesu, dvs. ati cunoscut vreun intelectual de stanga (contradictie in termeni ?) - dar stanga bine, nu stanga-centru - care sa va inspire respect ca intelectual (daca nu si ca om) ?

Oricum: "scorul" de la comentarii nu vi se pare ciudat ? Cer scuze pentru lipsa de inspiratie, astazi macar.

Multumesc.

UN MUZEU E O ŞCOALǍ , ACOLO SE ÎNVAŢǍ, SE AFLǍ

Mai citeste Miticǎ !

Ar trebui sǎ ne-ntristǎm ? ar trebui sǎ ne mirǎm ?
Tristǎ-i mirarea dar nu-i de ajuns, drumul şerpuieşte în continuare şi trebuie mult încǎ de trebǎluit la cutiuţa cranianǎ goalǎ golitǎ sau umplutǎ cu altceva.
A educa, a da învǎţǎturǎ, a modela, a se educa, a lua a-minte şi a nu uita este înainte de toate esenţa care stǎ la baza unei societǎţi sǎnǎtoase.
Iatǎ de ce, printre alte o mie de lucruri care ar mai trebui fǎcute, Muzeul Comunismului Totalitarism Criminal, aşezat într-un loc cheie, pe culmea abominabilei atrocitǎţi, conceput modern şi inteligent, organizat şi perpetuu-întreţinut viu, cu dǎruire durere şi har, ar putea deveni una din şcolile de luminǎ a unui neam distrus şi teribil handicapat la propriu şi la figurat.
De-aceea este mai mult decît necesar : UN FAR care sǎ lumineze de-acolo de sus rǎspîndind Lumina Durerii Lacrima Istoriei Noastre şi care sǎ ne cheme la izvoarele adevǎrului unei pǎrţi din istoria României şi a acestui neam atît de surghiunit.
O ţarǎ pîrjolitǎ, decimatǎ şi distrusǎ timp de 45 de ani şi lǎsatǎ de izbelişte încǎ 22, de Comunismul Aberaţie Totalitaristǎ prin definiţie din mǎruntaiele-i doctrinare şi Ideea cea mai Criminalǎ de EGALITATE social-umanitarist-umanistǎ , nu are cum sǎ mai priceapǎ, sǎ vorbeascǎ, sǎ umble, sǎ scrie, şi sǎ gîndeascǎ prin propriilei forţe, cǎci n-are cum.
Creierul i-a fost aplatizat atunci cînd nu i-a fost fǎcut chisǎliţǎ, în acest rǎstimp de 45+22 de ani, şi-apoi ce naşte din pisicǎ şoareci mǎnîncǎ, şi-apoi cei care nu vor sau emit aberaţii
ne mai aratǎ încǎ o datǎ ceea ce sîntem, ce-am ajuns, şi ce şanse-ar mai fi.
Cui e fricǎ de Muzeul Comunismului ? De condamnarea lui ?
Comunismul este o doctrinǎ totalitaristǎ, o ideologie bazatǎ pe teroare şi minciunǎ, o iluzie falsǎ, o utopie criminalǎ contra naturii fiinţei omeneşti.
Vieţuitoarele acestei planete sînt toate egale doar în faţa Cosmosului.
Sǎ punem mîna pe Carte, sǎ ne suflecǎm mînecile, sǎ mǎturǎm în faţa casei, sǎ nu mai înjurǎm, sǎ nu mai scuipǎm, sǎ nu mai blestemǎm, sǎ nu ne mai dǎm deştepţi înainte de-a fi deşteptaţi, sǎ fǎptuim pur şi simplu şi sǎ dorim Binele zi şi noapte în tocmai mijlocul furtunii fǎrǎ de preget.
Abia dupǎ aia ne vom mai aşeza poate şi la un pahar de vorbǎ.

Muzeul comunismului?

Si ce se va prezenta acolo? Nationalizarea principalelor mijloace de productie? Cooperativizarea agriculturii? Lichidarea analfabetismului? Industrializarea Romaniei? Electrificarea localitatilor si a cailor ferate? Gratuitatea invatamantului de toate gradele? Gratuitatea sistemului de sanatate? Dezvoltarea retelei de drumuri? Asigurarea unei locuinte (aproximativ) corespunzatoare fiecarei familii? Ororile amintite de dl Plesu, si de altii, nu tin de organizarea sociala (de comunism), ci de comportamentul regimului politic! Daca era frig in case (doar in anii '80), asta nu se datora comunismului, ci regimului Ceausescu, tot asa cum taierea cu 25% a salariilor bugetarilor nu se datoreaza capitalismului, ci regimului Basescu!
Dle Plesu si dragi comentatori!
A venit timpul sa nu mai amestecam pacatele comunismului cu cele ale totalitarismului! In Romania exista destui oameni intelgenti, care pot distinge intre ceea ce trebuie imputat comunismului, si ceea ce trebuie imputat TOTALITARISMULUI! Daca se va continua, din prostie sau interesat, sa se atribuie comunismului, pacate evidente ale comporatamentului totalitar al regimurilor politice, nimeni nu va mai da doi bani pe propaganda anticomunista!

PS. Americanii nu vor mai avea nevoie de un muzeu al comunismului, caci in scurt timp vor avea chiar comunismul!

felicitari

Ai spus multe adevaruri care sunt evidente pt oamenii echilibrati care gandesc.

felicitari

Ai spus multe adevaruri care sunt evidente pt oamenii echilibrati care gandesc.

ILUZIA ESTE FASCINANTǍ, SǍ ÎNCERCǍM !

MUZEUL COMUNISMULUI
Cea mai fascinantǎ imposturǎ Criminal intelectual-umanistǎ

În Casa Poporului Asasinat şi Nimicit lent

Pîrîiaşe de roşu veşnic scurgîndu-se-n jos spre Splai în jgheaburi în toate direcţiile printre statui imense şi atrǎgǎtor-intrigant-înfricoşǎtoare, noaptea vibrînd convulsiv luminate intens şi aducînd fǎrǎ milǎ obstinent aminte sîngele şi numǎrul celor ucişi, distruşi, exilaţi, dispǎruţi.
Organizarea Muzeului ar trebui încredinţatǎ artiştilor şi oamenilor de culturǎ exilaţi alungaţi-terorizaţi de comunismul românesc şi de acei care au suferit în lagǎrele comuniste şi-au mai rǎmas în viaţǎ în România
Blazarea, critica adevǎratǎ dar fǎrǎ noimǎ, ironia de sus sau de jos, superioritatea de dinafarǎ,loviturile sub centurǎ, cenuşa pusǎ-n cap şi suflet, cǎutarea permanentǎ a unui vinovat autentic-autohton, şi lipsa îngrijorǎtoare de entuziasm, de provocare lucidǎ, inteligentǎ şi atractivǎ, oricît s-ar scufunda barca fǎrǎ a cǎuta de-a gǎsi paiul pe care sǎ treci hǎul în echilibrul cel mai fǎrǎ de speranţǎ este se pare Reuşita cea mai Concretǎ a Comunismului Distrugǎtor , şi acum încà dupǎ 22 de ani.
Refugiul permanent în spatele decadenţei actuale a occidentului şi a democraţiilor civilizate nu scuzǎ veşnica ironie intelectual-superioarǎ-româneascǎ de birt, tarabǎ, forum, ziar.
Nimic pe lumea asta nu s-a clǎdit decît pe morţi şi doar pentru cîteva de momente de pace şi bunǎstare. Civilazaţiile mor şi renasc.
Chiar dacǎ omul se îndepǎrteazǎ tot mai mult de ceea ce Cosmosul i-a oferit ca Fruct, inteligenţa de sertar-miştocǎneascǎ nu va aduce absolut nimic bun constructiv nou.
A aduce ceva Pozitiv, ar trebui înainte de toate sǎ-i macine şi sǎ-i anime pe cei care mai au discernǎmîntul diferenţierii Rǎului de Bine, chiar dacǎ puzderia putregaiului dǎ nǎvalǎ peste tot şi în toate.
Aşa fost întotdeauna ! Asta este pur şi simplu Legea în Lumea de-aici. HELAS !
Vorbe frumoase, vorbe inteligente, vorbe cu tîlc, Dar Numai FAPTA Conteazǎ.
Doar ‘’înjurînd’’ nu vom reuşi nimic.
Oare este chiar aşa de greu ?!???
E FOARTE GREU ! cu-atît mai atrǎgǎtoare-ncercarea !
Restul, nu-i decît vorbǎ gol-goluţǎ !

Dar despre inadecvare ce părere aveţi?

Dacă iniţiativa ar fi venit de la ministrul culturii n'aş fi zis nimic. Dacă ar fi venit de la dvs. sau de la vreo fundaţie culturală sau anticomunistă, iarăşi, n'aş fi zis nimic. Dacă ar fi venit de la Băsescu aş fi zis doar că iar face valuri ca să arunce subiecte de ronţăit la presă, dar n'aş fi zis că e neptrivit... n'aş fi spus "nu" nici dacă ar fi venit de la Baconschi pe vremea când o fi fost orice altceva decât ce este... Dar chiar nu vi se pare că dl Baconschi ar avea şi altă treabă? Şi chiar nu vi se pare că s'a trezit cam târziu?Deci eu nu am auzit de dumnealui nimic altceva decât chestiunile cu jacuzziul, cu votarea de la Paris, cu legea votului prin corespondenţă şi cu complimente la frumuseţea dnei Udrea (lăsaţi cărţile şi erudiţia, că nu despre asta vorbim). Nuştiu ce păstoreşte dumnealui, dar "n'am timp să cred" că asta cu muzeul l'a pălit numai aşa, din conştiinţă anticomunistă şi încă şi după 20 ani.
Ce părere aveţi dacă dl Baconschi s'ar ocupa ca cei care au intrat demult în capitalism să poată trece mai uşor frontiera să'şi exercite libertăţile câştigate graţie luptătorilor anticomunişti?... Bunăoară, n'ar fi mai potrivit să'l vedem pe dl Baconschi în vizită pe la clădirea muzeu a Reichstag'ului să pledeze pe lăngă anticomuniştii nemţi să'i primească şi pe proletarii români în Schoengen... decât pe la Hala Filaret mutând exponate? N'ar fi mai interesant ca ministrul nostru de externe să'şi exerseze franceza cu un francez "sadea" în oraşul plăcerilor ca să'l convingă pe ăla că românii merită la 20 de ani de la căderea comunismului mai mult decât un muzeu şi un memorial?

Dvs. puneţi mâna în foc că pe dl Baconschi nu'l interesează efectul electoral? Aţi garanta pt asta?

Să nu vă aud peste vreo 6 anişori că iar ne spuneţi că n'aţi avut noroc la preşedinţi, ori că ţara n'are noroc sau, şi mai rău, că ştiaţi de la început că fondatorul muzeului lui n'a fost sincer în demersul lui, dar că l'aţi considerat răul cel mai mic...

Amintiri din viitor

Nu-i nicio graba! Daca se mai asteapta putin, s-ar putea face in aceeasi cladire si o aripa pentru muzeul "capitalismului". S-ar mai economisi ceva bani! Nici ideea cu rezervatia nu e rea! Numai sa stim de care parte a gardului ne aflam! Iar medicii stagiari, dupa ce "se face plinul" in Occident, s-ar putea sa-si intoarca singuri privirea spre Coreea de Nord, unde ar fi oricum mai bine platiti, fata de costurile si cheltuielile curente. Din pacate, nu nostalgia e de vina, ca multi din cei care privesc cu regret spre comunism nici n-au apucat sa-l traiasca bine. Intrebati-va mai degraba cum se explica asta la cei tineri! Si procentul asta care va ingrijoreaza la noi, nu e departe nici de nemtii care regreta azi RDG-ul! Mai bine intrebati-va cum se explica faptul ca se reediteaza si se epuizeaza Capitalul lui Marx aiurea prin Europa si chiar in Japonia! Si cum se face ca sunt declarati marxisti, oameni care nici n-au citit ori auzit de Marx, doar pentru ca sunt nemultumiti de nedreptatea si coruptia sistemica de azi. Asta cred ca e meritul integral al "capitalismului multilateral si global dezvoltat", nu al nostalgiei!
Desigur, dupa revolutie, au aparut si foarte multi oameni a caror "filozofie de viaţă, nevoi fundamentale, si metabolism sufletesc sunt extrem de sensibile la samavolniciile unei dictaturi!"... DUPA revolutie!

„Era mai bine când era mai rău!“

Aş dori din toată inima ca acest muzeu să devină o realitate doar şi pentru simplul motiv că aşa, se va fi rezolvat un mic of de la inimioara d-stră atât de încercată cu neâmpliniri postrevoluţionare, domnule profesor Pleşu. Mă şi închipui în rolul de vizitator al acestui muzeu, care, după ce mi-am rezolvat problema parcării, iată-mă cu biletul în mână achitat, trecând uşa imensă care mă introduce „în căutarea timpului pierdut“! Iată-mă, deci, defilând în tăcere prin faţa unor poze şi exponate, mai mari sau mai mici, însoţite de texte scrijelite pe plăcuţe de plastic pe care le citesc, iar pe altele le ignor. Mă întâlnesc cu alţi oameni care, în tăcere, şi încovoiaţi spre texte, îngurcitează aceleaşi informaţii. Noroc că o minte deşteaptă s-a gândit să plaseze nişte băncuţe ici şi colo pentru a mă mai relaxa şi a mă retrage câteva momente din oroarea care m-a cuprins. Ieşirea din tensiunea comemorarii unor timpuri teribile, îmi dă un sentiment de oarecare linişte: uuf, ce bine că nu mai e … ce-a fost! „Mare belea şi cu comunismul ăsta, domnule! Ce panaramă!“, aruncă un tânăr de vreo 18 anişori, în timp ce ţine de mână de prietena sa. Mai încolo, un grup de vreo 30 de copii de la o şcoală provincială, agitaţi şi neatenţi, îi fac „zile negre“ unei doamne în etate, ghidă, cu coc mic şi taior vechi, care vorbeşte răspicat ca o profesoară plictisită: „În această poză puteţi vedea cum sute de cetăţeni flămânzi stăteau la o coadă imensă !“ Într-o mică încăpere străjuită de geamuri groase şi antifonate poţi asculta, fără bruiaj, emisiuni ale postului de radio Europa Liberă. Ce încântare! După câteva ore de pelerinaj într-o istorie recent apusă, iată-mă în locul de unde am pornit: parcarea. Pe bancheta din dreapta privesc la ziarul pe care tocmai îl cumpărasem înainte să intru la muzeu, Caţavencii. Pe prima pagină trona un text imens şi bizar: „Era mai bine când era mai rău!“ Las în urmă clădirea imensă a Muzeului Comunismului şi mă topesc în trafic aducându-mi aminte de zilele frământate de dezbateri din presă şi nu numai pe subiectul: dacă să se facă sau nu Muzeul Comunismului. Acum, slavă Domnului, iată că s-a făcut. E aici, liniştit şi anonim. Unii sunt mândri, alţii sunt supăraţi, alţii sunt plictisiţi că acest muzeu există. Realitatea imediată şterge din memoria mea şi ultimele amintiri ale exponatelor pe care le-am vizitat cu puţin timp în urma. Traficul mă agasează enorm. Dezgustat şi plictisit intru în scara blocului. „Na belea. S-au afişat listele de întreţinere! Hm! Iar 9 milioane? Ardă-v-ar focu!“ Nici nu închid bine uşa că fie-mea mă şi întâmpină cu un surâs gingaş şi o întrebare răscolitoare: „Tati, cum a fost la muzeu?“ „N-am ce să-ţi spun! O să te iau şi pe tine acolo, într-o zi, să vezi, dar o să te plictiseşti!“

Orori istorice au fost şi vor mai fi. Din fericire, fiecare oroare se sfărşeşte într-un muzeu. Oare, peste câteva mii de ani, câte muzee ale ororilor vor fi construite în Bucureştiul nostru drag?

Sărut mâna domnule profesor Pleşu.

A spune si a nu spune

Nu stiu cata noblete exista in atitudinea de a nu raspunde unei provocari. Mai presus de toate ar trebui sa fie adevarul.
Dar cred ca presedintele facea referire la niste vremuri mai intunecate din istoria mai mult sau mai putin recenta. Si nu stiu in ce masura cu toti isi doresc, si ne dorim, sa se afle ce a fost atunci.
Apoi, pentru a parafraza observatia unui alt comentator scrisa si in titlul postarii mele, eu cred ca domnul Plesu este mare pentru tot ceea ce ar fi putut sa faca si nu a facut.
Fascinant la domnia sa este ca tot timpul creaza imaginea ca inca ar putea face ceva insemnat. Si nu este singurul dintre marii intelectuali care si-au creat aceasta aura de tainic mister.
Daca impresia aceasta nefericita a mea este gresita, as dori sa aflu ce il tot opreste sa si faca acel mare bine pentru cultura, natia si societatea romaneasca.
Sau care sunt adevaratele sale intentii, daca mie mi-au scapat de atata timp.
As vrea sa aflu si despre altceva decat despre povestirile televizate, mai mult sau mai putin.
Nici macar o scoala de traducatori ale operelor esentiale ale gandirii filosofice nu au realizat, desi au de mult timp o mare editura la dispozitie.

Deci niste rezervatii!!!

Sunt sigur ca americanii vor construi mai repede muzeul comunismului mondial.Sunt sigur ca nu vor construi vreodata vrerun muzeu al indienilor decimati de ei,sau al milioanelor de negri decimati sau sclavi in America sau de crimele facute de ei la Nagasachi si Hiroshima,sau in Vietnam sau in Irak sau sau in Libia sau de "tarile civilizate"in Africa .Oare de ce nu se intreaba dl.Plesu de crimele crestinismului sau nici de ele nu a auzi?Si nimeni nu cere vreun muzeu al acestor crime sau vreun proces al crestinismului.De ce nu explica dansul cum a intrat in partidul ticalos pentru ca asa zisele crime ale comunismului erau deja cunoscute:Gulagul si Pactul Molotov Ribbentrop.Cred ca orice om cu bun simt ar prefera sa taca si nu sa devina politruc sef al unui sistem mizerabil care-si da si duhul intunecat in fata ochilor nostri.Dl.Plesu nu pomeneste de crimuta din Norvegia,o face alt politruc mititel de-al ziarului in stlul sau lipsit de har si cinste.Uite un citat din penseurile criminalului care si-ar fi gasit loc in Dilema inainte de 22 iulie,dar poate si dupa:"The US but especially W. Europe lost the Cold War due to the fact that we didn't persecute the Marxists after WW2. If we had executed each and every Marxist and banned Marxist doctrines (not only the economical aspects but the cultural as well – internationalism, extreme feminism, extreme egalitarianism, anti-elitism, anti-nationalism) we would not be in the current situation. Instead, our traitorous and weak minded post-WW2 leaders allowed the Marxists to gradually infiltrate many aspects of society after WW2, especially our universities and the media (see the beginning of book 1 for a complete overview of how this happened). The first ML pioneers (Marxist-Leninists) were allowed to indoctrinate the '68 generation, those who run things today.” (The year 2083)
Diferenta e ca norvegianul nu a fost membru de partid comunist .Sa explicati asta studentilor dumneavoastra la cursul de morala (fara frecventa ,probabil)

UnPariuImposibil

Pentru ca un pariu sa existe cu adevarat e nevoie ca varianta alternativa sa aiba macar o trilionime de sansa pentru a se intampla. Nu e cazul de fata, romanii nu tin suparare. Muzeul s-ar putea face, asa cum suntem si noi, intr-o varianta ambigua.

Ceea ce nu spuneti

Citeodata nobletea omului se vede nu in ce spune, dar in ceea ce nu spune.

Va felicit ca, dupa maruntul duel verbal cu Presedintele, v-ati abtinut de la a continua polemica.

Este pacat, la ce putina speranta mai exista in tara asta, sa vedem un intelectual de anvergura mare si un politician - nu atit de intelectual, dar cinstit mult peste medie - certindu-se degeaba.

Sanatate multa.

Paradoxul Plesu

Subiectul, desi este parital epuizat, prin dezbateri (!) in blogosfera, are inca potential. Ar fi interesant de sondat opinia publica in legatura cu titulatura si structura unui astfel de muzeu astfel incat (a) sa constituie o atractie turistica autentica, (b) sa reflecte corect si impartial istoria, (c)sa fie o mica piedica in calea uitarii si (d), (de ce nu) si sa degaje morala potrivita in legatura cu "experienta socialismului victorios o vreme". Ce-ar putea fi mai interesant decat sa aflam cum cred cititorii-comentatori ai Dilemei Vechi ca s-ar putea atinge pragmatic punctele (a), (b), (c) si (d)? Nimic. Sper ca dezbaterea se va canaliza in acest sens. (Voi verifica din trei in trei zile si-mi voi aduce "aportul" la nevoie).

Ceea ce as vrea sa semnalez acum este un pardox. Se pare ca dl. Andrei P. pus sa aleaga intre construirea "Catedralei Neamului" si un "Muzeu al Comunismului", ar fi inclinat sa aleaga Muzeul in detimentrul Catedralei. Daca nu e paradox, atunci ce-i?

UN PRILEJ SǍ FACEM NOI CEVA !

Muzeu ?!?!? sau furia morţilor ! trecut-au 22 de ani !
CRIMA-i prescrisǎ !

comunismul crimǎ contra umanitǎţii

Gîlceavǎ oricum nu va fi, înţelepţi nu mai sînt.
Poate colo, ceva gǎlǎgie, în rest, cu siguranţǎ, grǎmadǎ inexprimabilǎ de tot felul de daravele.
Vorbele zise rǎspicat fac mult bine : ‘’trǎim în comunism, conduşi de comunişti’’.
Rare, dar cîtǎ bucurie !
Pǎcat cǎ-n ziarul atîtor Dileme, nu existǎ cel puţin o rubricǎ permanentǎ :
‘’Despre Comunism ( cu precǎdere cel românesc)’’.
În care sǎ scrie personalitǎţi de peste tot şi oameni de pretutindeni, întîietate marilor dizidenţi încǎ în viaţǎ, condamnaţilor politici, şi adevǎraţilor luptǎtori din totdeauna împotriva Ideologiei Comuniste,cea mai mare Imposturǎ, Crimǎ şi,Ideea Umanistǎ cea mai Abominabilǎ pe care mintea omului a inventat-o şi a aplicat-o în realitate şi care nu este condamnatǎ cu adevǎrat nicǎieri în lume. De ce oare ???
Mǎcar în ceasul al 13-lea şi pînǎ la aşa zi-sa înfiinţare a aşa zis-ului Muzeu s-avem şi noi un ‘’avant gout’’ despre aceastǎ urîtǎ şi morbidǎ balivernǎ : Comunismul, gogoriţa care distruge Absolut Totul, şi are cele mai devastatoare efecte colaterale pentru decenii întregi dupǎ ce a dispǎrut oficial. Rezultatul se desfǎşoarǎ liber subt ochii noştri.
Dacǎ acelor care cred-spun prostii nu le vom povesti Adevǎrul, vor continua sǎ creadǎ cǎ doar
ceea ce spun ei şi cred, este singurul adevǎr. Şi vor îmbolnǎvi-molipsi şi pe alţii.
Curaj Dle. Pleşu, Meciul de RUGBY ne-aşteaptǎ. Dar nu pentru prea multǎ vreme.
Mǎcar acum spre sfîrşit, sǎ ne-aruncǎm în grǎmadǎ.
Ce-am putea pierde ? oare n-am pierdut deja totul ?
E-adevǎrat , ne-a mai rǎmas Viaţa ! Atunci, tocmai de-aceea ! AHOE !!!!

Cu entuziasm incredul şi mare nerǎbdare
Petre Grigorescu

UN PRILEJ SǍ FACEM NOI CEVA

comunismul crimǎ contra umanitǎţii

Muzeu ?!?!?

Gîlceavǎ oricum nu va fi, înţelepţi nu mai sînt.
Poate colo, ceva gǎlǎgie, în rest, cu siguranţǎ, grǎmadǎ inexprimabilǎ de tot felul de daravele.
Vorbele zise rǎspicat fac mult bine : ‘’trǎim în comunism, conduşi de comunişti’’.
Rare, dar cîtǎ bucurie !
Pǎcat cǎ-n ziarul atîtor Dileme, nu existǎ cel puţin o rubricǎ permanentǎ :
‘’Despre Comunism ( cu precǎdere cel românesc)’’.
În care sǎ scrie personalitǎţi de peste tot şi oameni de pretutindeni, întîietate marilor dizidenţi încǎ în viaţǎ, condamnaţilor politici, şi adevǎraţilor luptǎtori din totdeauna împotriva Ideologiei Comuniste,cea mai mare Imposturǎ, Crimǎ şi,Ideea Umanistǎ cea mai Abominabilǎ pe care mintea omului a inventat-o şi a aplicat-o în realitate şi care nu este condamnatǎ cu adevǎrat nicǎieri în lume. De ce oare ???
Mǎcar în ceasul al 13-lea şi pînǎ la aşa zi-sa înfiinţare a aşa zis-ului Muzeu s-avem şi noi un ‘’avant gout’’ despre aceastǎ urîtǎ şi morbidǎ balivernǎ : Comunismul, gogoriţa care distruge Absolut Totul, şi are cele mai devastatoare efecte colaterale pentru decenii întregi dupǎ ce a dispǎrut oficial. Rezultatul se desfǎşoarǎ liber subt ochii noştri.
Dacǎ acelor care cred-spun prostii nu le vom povesti Adevǎrul, vor continua sǎ creadǎ cǎ doar
ceea ce spun ei şi cred, este singurul adevǎr. Şi vor îmbolnǎvi-molipsi şi pe alţii.
Curaj Dle. Pleşu, Meciul de RUGBY ne-aşteaptǎ. Dar nu pentru prea multǎ vreme.
Mǎcar acum spre sfîrşit, sǎ ne-aruncǎm în grǎmadǎ. Ce-am putea pierde ? oare n-am pierdut deja totul ?
E-adevǎrat , ne-a mai rǎmas Viaţa ! Atunci, tocmai de-aceea ! AHOE !!!!

Cu entuziasm incredul şi mare nerǎbdare
Petre Grigorescu

Adăugaţi comentariu

Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

CONECTARE    CREAŢI-VĂ CONT

PUBLICITATE

 

Cristina COMANDAŞU

Extraordinarul Daniel Barenboim

Extraordinarul Daniel Barenboim

Din fericire, am avut ocazia să-l vedem de mai multe ori la București pe extraordinarul pianist și dirijor Daniel Barenboim; la 73 ani, Daniel Barenboim pare neobosit și veșnic tînăr – proiectele sînt multe și împlinirile pe măsură. 

citiţi

Cu ochii-n 3,14

● „Teneși, diverse culori, la prețuri incredibile“ – mă îmbie un anunț publicitar. Nu pot să spun decît că sportul alb, oricît de colorat ar fi, se numește tenis. Iar încălțările, oricît de ieftine, se numesc teniși. (M. M.)

● Din discuţiile aberante din viaţa de toate zilele. O doamnă mi-a povestit cum vecinul ei îi ţinea socoteala de cîte ori trăgea apa de la WC noaptea; o alta – cum n‑a plecat ea să lucreze un timp în străinătate pentru că n‑au lăsat-o băieţii ei, care au în jur de 30 de ani, pentru că n-ar mai fi avut cine să le gătească. (I. P.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI