Un caz de nesiguranță națională

Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Franța, sora mijlocie jpeg

A apărut o nouă strategie de securitate naţională, în care scrie că una dintre „vulnerabilităţi“ este presa. Într-o listă lungă de potenţiale ameninţări şi pericole la adresa ţării şi cetăţenilor săi, cineva a strecurat şi presa. Să fi citit studii academice complicate despre manipularea prin presă şi altele asemenea? Probabil, dar nu cred că asta e explicaţia apariţiei mass-media ca sursă de pericol. 

E greu de găsit, de altfel, vreo explicaţie logică a acestei năzbîtii. Dar – cu voie sau fără voie – cine a avut ideea includerii presei printre „vulnerabilităţi“ a dat un os de ros, timp de mai multe zile, jurnaliştilor şi comentatorilor. Care, desigur, cu o îngrijorare sinceră faţă de propria breaslă sau doar găsind un bun pretext de a mai trage cîte-o rafală spre cabinetele puterii, au dat glas indignării în cuvinte mari şi tari: „se reintroduce cenzura“, „ziarele vor putea fi desfiinţate“ etc. etc. Într-o ţară mai aşezată, o năzbîtie ca asta ar fi fost tratată cel mult cu o ironie. La noi, se pare, sentimentul cetăţii asediate e mai puternic decît ne place să credem şi e localizat mai ales la (unii) editorialişti şi comentatori, iar strigătul „săriţi, mă omoară vampirul!“ ne e veşnic la îndemînă. 

Nu spun că năzbîtia n-ar fi trebuit comentată, ci doar că – aşa cum prea adesea se întîmplă – nu vedem pădurea din cauza vreunui tufiş prăpădit, în care cel mult ne putem agăţa nădragii, nicidecum să ne pierdem în străfundurile sale. Acordînd atîta atenţie nefericitului paragraf în care presa era desemnată drept „vulnerabilitate“, spaţiul nostru public a ratat ocazia de a dezbate cu adevărat chestiunile importante privind securitatea naţională. Amestecul de băşcălie şi panică ne-a împiedicat să vorbim serios despre lucruri serioase. De exemplu, despre îmbătrînirea populaţiei. Sau despre imigranţii din România (deocamdată prea puţini, în următorii ani însă se vor înmulţi) şi dacă sîntem pregătiţi să-i acceptăm. Sau despre relaţiile cu Rusia. Sau despre rolul/locul nostru în UE, acum şi în viitor. Sau mai ştiu eu despre ce. Sigur, sînt subiecte care nu fac audienţă, ştiu. Dar sînt subiecte de mare interes public şi cred că ar trebui să ne punem serios problema acestei atitudini stranii a opiniei publice: subiectele de interes public par să nu intereseze. Faptul că, din cauza îmbătrînirii populaţiei, s-ar putea să trăim mai prost şi să nu mai avem bani de pensii ori faptul că peste 3-4 ani s-ar putea să avem cîteva sute de mii de imigranţi pentru care nu sîntem pregătiţi (legislativ, administrativ, cultural, uman) sînt subiecte „plicticoase“, nu fac rating. E greu de lămurit aici şi acum de ce stau lucrurile aşa, dar cred că unul dintre motive îl reprezintă tocmai tendinţa presei „mainstream“ de a se repezi la năzbîtii precum aceasta cu „vulnerabilitatea“, trecînd în schimb cu vederea chestiuni cu adevărat arzătoare. În fruntea acestui fel de a face din ţînţar armăsar se plasează, desigur, televiziunile, mai ales cele autointitulate „de ştiri“. În ziua şedinţei CSAT, care a discutat strategia, la Realitatea TV a apărut pe ecran ditamai dunga galbenă cu „Breaking News“, urmată de altă dungă galbenă pe care scria „Presa, considerată vulnerabilitate“. Lasă că nu se înţelegea nimic din cauza „stilului“ eliptic, dar ce-i atît de „zdrobitor“ (dacă mi se permite această traducere pentru breaking) şi de urgent în asta, încît să explodeze mămăliga pe ecran? 

De altfel, această reacţie faţă de strategia cu pricina se înscrie într-un fenomen mai larg: lipsa de interes a televiziunilor pentru subiectele/emisiunile/ştirile internaţionale. Dă globalizarea peste noi, iar noi nu vrem să ne uităm dincolo de vîrfurile propriilor pantofi. Trăim cu sentimentul arhaic că nu trebuie să ne intereseze prea mult ce e dincolo de ţărişoara noastră, că noi sîntem cu ale noastre şi „ei“, străinii, cu ale lor. Nu e acesta un caz de nesiguranţă naţională? 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.