Sînt o babă moralistă

Publicat în Dilema Veche nr. 689 din 4-10 mai 2017
Cum trebuie să fie un ministru? jpeg

Mi se întîmplă des să fiu de acord cu dl Sorin Ioniță. Cred că am spus-o și public, într-un text scris pe marginea unei conferințe Expert Forum. Evident, nimeni nu e perfect și ar fi absurd să subscriu, fără pauză, tuturor părerilor dumnealui, la fel de absurd cum ar fi și ca dînsul să fie mereu de acord cu mine. De curînd, pe site-ul Contributors, am citit însă un comentariu legat de moartea celor doi „alpiniști“ minori din Retezat și, într-o primă instanță, m-am cam enervat. Ideea dlui Ioniță este că numai „babele moraliste“ se reped să ceară represalii juridice, pentru împrejurări care (1) au un ce „eroic“, umanist și (2) țin de „soartă“.

Întîmplător, de cîțiva ani, plănuiesc să scriu ceva pe tema destinului. Mă tem că voi abandona acest proiect, pentru că, pe măsură ce reflectez și citesc mai mult din uriașul inventar bibliografic al subiectului, lucrurile mi se par tot mai greu de tranșat. Cîteva lucruri sînt, totuși, unanim acceptate. De pildă, că înțelegerea destinului ca „fatalitate“ e riscantă. Ea tinde să suspende marja de libertate a fiecăruia dintre noi și, prin aceasta, responsabilitatea pe care o avem pentru faptele noastre. Iar relativizarea responsabilității individuale pune un serios semn de întrebare asupra întregii sfere a „dreptului“. Are legea căderea de a sancționa acte predestinate?

Dl Ioniță combate incriminarea posibilă a adulților care și-au expus, conștient, copiii unui risc mortal, cu următoarele argumente: A) A dori performanța este mobilul esențial al progresului. Cine nu riscă nu cîștigă. Contraargument: există și performanța gratuită, de obicei vanitoasă sau pur și simplu bezmetică. Dacă încerci să intri în Cartea Recordurilor stînd în cap 48 de ore sau mîncînd 50 de hamburgeri la o masă, omenirea n-are de ce să-ți fie recunoscătoare. Dacă doi copii, de 12 și 14 ani, vor să se cațere pe vîrfuri montane greu abordabile, după ce părinții au aflat că e pericol maxim de avalanșă și nu și-au luat măcar precauția să pună căști de protecție pe creștetul „eroicilor“ lor campioni, eu, unul, nu mă umplu de admirație. Părinții sînt inconștienți, iar bieții copii – lipsiți de discernămînt. B) Invocarea „prognozei“ e meschină. Nu te poți baza pe prognoză. OK, de acord, dacă prognoza anunță ploaie și, cînd colo, răsare soarele. Dar dacă meteorologii mă avertizează că temperatura mării a scăzut sub 4 grade, nu m-aș grăbi să mi pregătesc costumul de baie. Nici n-aș face nani liniștit dacă specialiștii ar anticipa un tsunami vehement. C) „E absurd să crezi că părinții nu s-au gîndit la riscuri…“ De acord. Dar dacă s-au gîndit și n-au tras nici o concluzie din „luciditatea“ lor, sînt ori stupizi, ori țăcăniți. D) Curajul în sport înseamnă să asumi, viril, riscuri. Ți se spune că un oarecare traseu montan e „închis“ din motive meteorologice? Nu-i nimic! Succesul înseamnă ignorarea „traseelor închise“. Așa s-a cucerit Everestul! Mă rog, pot accepta că un adult, un iubitor al sportului „extrem“, un halucinat al gloriei personale, un ins gata de jertfă pe altarul cine știe cărui experiment științific sau, pur și simplu, un excentric haios decide să sfideze riscul obiectiv, să-și încerce norocul, s-o facă lată. Dar să ia cu el, în această aventură, pe cineva care nu are încă discernămîntul necesar și nici impulsul matur al autoapărării, e a fi curajos cu materialul altuia… Ca părinte, ești fie bolnav de orgoliu (cum sînt, din păcate, mulți părinți, doritori să se „mîndrească“, egolatru, cu isprăvile progeniturilor lor), fie, într-un fel sau altul, idiot.

Ajung la problema „sorții“. Carevasăzică, lui Erik Gulacsi, de 12 ani, și Getei Dor Popescu, de 14 ani, le-a fost scris să moară pe Retezat, loviți în capul (descoperit) de pietrele stîrnite de o avalanșă (anunțată). „Se întîmplă!“ – zice dl Sorin Ioniță. Nu poți să nu cazi pe gînduri. Țineți minte copilașul sfîșiat, acum cîţiva ani, de un cîine vagabond, pe cînd se plimba în parc? Asta-i situația! Că n-o fi de vină bietul cîine! Dar nici bunica neatentă! Dar dacă, să zicem, un tată atletic, mare înotător, îl „provoacă“ pe fiul lui de 13 ani să traverseze un lac plin de crocodili sau un bazin cu rechini, urmînd ca, în caz de reușită, să fie declarați, amîndoi, modele planetare ale neînfricării (cu medalia aferentă)? E periculos? Este. Dar ce-ar reuși specia noastră dacă s-ar gîndi, obsesiv, la primejdii? Desigur, cum spune dl Ioniță, trebuie să luăm în calcul și imprevizibilul. Chiar dacă e oarecum previzibil. Destinul explică, probabil, multe. Dar sîntem siguri că explică tot? Nu e, cumva, simplă soartă ca un băiețel sau o fetiță să ajungă pe mîna unui pedofil? Nu se nasc unii, nevinovați, cu bastonul de tîlhar în raniță? Și de ce am interzice unui pre-adolescent năbădăios să se joace cu pistolul? Poate e presimțirea unei glorioase cariere militare!

Sincer vorbind, sînt gata să negociez cu amicul Ioniță oportunitatea unei condamnări penale pentru părinții crunt pedepsiți, oricum, prin moartea dramatică a copiilor lor. Dar nici nu mi-e foarte la îndemînă să văd în prevenție și rezonabilitate „excese“ ale gîndirii postmoderne, obsedate de imperativul „ingineriei sociale“, Cît despre teoria destinului, abia ea tinde să devină un simptom al relativismului postmodern. Îți ispitești copilul să se joace cu un porc mistreț scăpat din rezervație și dacă, Doamne ferește, nu reușește să supraviețuiască temerarului experiment, ții un discurs luminat despre soartă și despre virtutea unică a speciei umane de a încerca imposibilul…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.