Sănătate să dea Dumnezeu!...

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
Branduirea optimismului jpeg

Anul acesta, „Cartografierea socială a Bucureştiului“ (cercetarea a fost realizată de către colegii mei, Alfred Bulai, Cătălin Stoica şi Bogdan Iancu, împreună cu studenţi ai facultăţii), realizată în fiecare an de către Departamentul de Sociologie din SNSPA, s-a centrat pe problemele sănătăţii. Bucureştenii şi sănătatea, aşadar.

După cum am mai amintit şi cu alte ocazii, românii par să fie cei mai îngrijoraţi de sănătatea lor, dintre toate naţiile Europei: sănătatea este o problemă personală, importantă pentru peste un sfert din populaţia României (faţă de media europeană de 16%), fiind de două ori mai frecventă în straturile de jos – amintea mai de mult Dumitru Sandu. Mai curios este faptul că ţara noastră are cea mai mare pondere de indivizi îngrijoraţi de propria stare de sănătate şi în rîndul tinerilor între 15-29 de ani (19% faţă de media europeană de 9%). Mai mult, un studiu Discovery Research din 2008 arăta că tinerii noştri se află pe primul loc din Europa la „îmi fac adesea griji cu privire la sănătatea mea“, dar şi la „sînt conştient de faptul că nu mă îngrijesc de sănătatea mea atît cît ar trebui.“ Pe scurt: îmi fac griji pentru sănătatea mea, dar nu mă îngrijesc.

Studiul de faţă aduce cîteva precizări şi detalii interesante referitoare la această „cultură a sănătăţii“. În ierarhia îngrijorărilor personale ale bucureştenilor, sănătatea se află pe primul loc, înaintea viitorului copiilor sau a salarizării, de pildă. Mai mult, 66% declară că îşi fac adeseori griji pentru sănătatea lor. Nimic nou, deocamdată. Ce fac însă bucureştenii în aceste condiţii ? Ei bine, pentru peste o treime dintre bucureşteni, sănătatea depinde mai mult de Dumnezeu decît de individ, iar 23% au încredere foarte scăzută sau deloc în tratamentele medicale clasice. În vizibilă contradicţie cu această atitudine destul de „tradiţionalistă“ se află faptul că 75% dintre bucureşteni sînt de acord cu donarea de organe.

Coerent cu acest tradiţionalism al unei părţi semnificative a populaţiei, nu este de mirare că doar 38% dintre bucureşteni apelează la medici ca principală sursă de informare (şi uite-aşa apar „bolile de la televizor“...). Pe de altă parte, o persoană din două apelează des şi foarte des la tratamente tradiţionale. La extrema cealaltă, pentru mulţi tineri, sănătatea înseamnă în primul rînd vitalitate, energie, „a fi în formă“, drept care apelează din proprie iniţiativă la energizante naturiste, de genul ceai cu ginseng etc.

Una dintre principalele consecinţe este o adresabilitate redusă: 37% declară că nu au apelat la medic nici cînd consideră că ar fi trebuit să o facă (dar 20% apelează direct la farmacist), 15% nu apelează la cadre medicale nici în caz de probleme grave de sănătate, 14% nu au nici un fel de asigurare de sănătate şi doar 8% fac controale preventive: pentru marea majoritate, „atît timp cît eşti pe linia de plutire, eşti în regulă“ – constata un farmacist. În schimb, stăm foarte bine la tratamentul „după sfatul pacientului“, fiind – spune presa – pe primul loc în Europa la „consumul iraţional de medicamente.“

Dacă această cultură a sănătăţii este caracterizată printr-o doză încă mare de „tradiţionalism“, să vedem cum este perceput sistemul de sănătate.

Aici apare o contradicţie între preferinţa pentru un „stat social“ (77% declară că toţi oamenii ar trebui să beneficieze de un pachet minimal de asistenţă medicală, indiferent dacă plătesc sau nu asigurări medicale, iar 54% sînt împotriva introducerii sistemului de co-plată pentru internările în spitalele de stat) şi perceperea sistemului privat de sănătate ca fiind net superior celui de stat. Trebuie menţionată însă şi o evidentă inegalitate de şanse în ceea ce priveşte accesul la sistemul de sănătate: aproximativ o persoană din cinci a trebuit să se împrumute sau să vîndă lucruri din casă pentru a apela la servicii medicale.

Imaginea publică a medicului este şi ea destul de ambiguă sau ambivalentă. Astfel, peste jumătate din populaţie leagă actul medical de bani: numai cei cu bani reuşesc să aibă parte de asistenţă medicală de calitate (68%); cei mai mulţi medici sînt interesaţi doar de bani şi nu le pasă de pacienţi (54%). Puşi, însă, în situaţia de pacient, mulţi subiecţi au o părere relativ mai bună: doar 35% consideră că, dacă nu ar da nimic, medicii nici măcar nu i-ar băga în seamă; 56% nu dau nimic medicului de familie, iar 20% afirmă că nu dau niciodată cadouri sau bani. Se profilează aici şi un soi de tip legalist, modern şi în conformitate cu principiile „dreptului la sănătate“: aproximativ o persoană din patru condamnă orice formă de plată suplimentară şi consideră că toţi medicii care primesc bani sau cadouri ar trebui sancţionaţi prin lege şi văd soluţia în înăsprirea pedepselor pentru toţi aceştia.

Problema corupţiei este însă mai nuanţată. De fapt, pentru 89% dintre bucureşteni, putem vorbi despre corupţie doar cînd actul medical este condiţionat de „atenţii“, cînd banii sînt solicitaţi înaintea serviciului medical. Complementar, 61% – respectiv 72% – consideră că a da bani – respectiv cadouri – unui medic de care ai fost mulţumit nu înseamnă corupţie, ci „recunoştinţă“. Pentru 57% din populaţia Bucureştiului, mărirea salariilor medicilor ar fi principala soluţie.

Dincolo de rezultatele statistice ale studiului, Bogdan Iancu făcea următoarea observaţie: la noi, multe reclame sînt de genul „Aveţi probleme de urinare, luaţi Prostamol.“ În alte ţări, ele sună aşa: „Aveţi probleme de urinare, mergeţi urgent la doctor.“ No comment…

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.