Referendumul loveşte din nou!

Publicat în Dilema Veche nr. 404 din 10-16 noiembrie 2011
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Turtit între atîtea subiecte de mare actualitate (sau, mă rog, ceea ce cred televiziunile noastre că ar fi „actualitatea“) şi cu faţa luată de „ameninţarea“ referendumului din Grecia, bietul nostru plebiscit din judeţul Constanţa, desfăşurat duminica trecută, a rămas mai degrabă necomentat. Deşi cred că merită puţintică atenţie, împreună cu „ideea de referendum“ în sine.

Site-ul cursdeguvernare.ro găseşte un titlu foarte inspirat pentru toată povestea – Constanţa deschide festivalul referendumurilor „antiregionalizare“ – şi arată că e doar primul dintr-o serie: în coada de aşteptare se află judeţele Bacău, Călăraşi, Giurgiu, Vrancea, Ialomiţa, Brăila, Timiş, Hunedoara. Probabil şi altele. Iar scenariul e următorul: în replică la intenţia puterii de a face o nouă împărţire administrativă a ţării, consilierii judeţeni ai USL au decis (în judeţele unde au majoritatea) chemarea poporului să se pronunţe asupra cestiunii. Prefecţii au acţionat în contencios administrativ hotărîrile Consiliului Judeţean, dar fără succes. În Constanţa, referendumul a fost deja organizat, dar nevalidat, din cauza slabei participări la vot. Exerciţiul a costat – cică – 100.000 de euro, dar nu face două parale. Nu numai pentru că – după cum arată unii comentatori – ar fi ilegal (căci, conform Constituţiei, stabilirea unităţilor administrative se face prin lege organică decisă de Parlament – aşa încît ar fi nevoie eventual de un referendum naţional pe această temă), ci şi pentru că a fost o încercare de manipulare cam tîmpiţică. Tot pe cursedeguvernare.ro am găsit şi afişul prin care cetăţenii erau chemaţi la referendum, în care se pot citi următoarele gogomănii: „Cetăţeni! Pe 6 noiembrie 2011 se hotărăşte soarta judeţului Constanţa! Neparticiparea la vot înseamnă desfiinţarea judeţului Constanţa! Veniţi la vot!“. Deocamdată – constat – judeţul Constanţa e la locul lui, cu baroni locali cu tot, iar cetăţenii nu s-au speriat de cele patru semne de exclamaţie de pe afiş! Presupun că şi în celelalte judeţe se va întîmpla cam la fel, iar costurile vor fi asemănătoare. Aşa că se va duce pe apa sîmbetei vreun milion de euro doar ca să ne jucăm de-a consultarea poporului. Dar nu banii sînt adevărata problemă – căci democraţia costă şi, de multe ori, preţul merită plătit. În acest caz însă, sub o simplă făţuială democratică, se ascund de fapt tendinţe antidemocratice şi populiste. „Ne facem“ că întrebăm poporul şi, în acelaşi timp, încercăm să-l ducem de nas cu anunţuri catastrofice („soarta judeţului...“ etc.) şi cu întrebări formulate „cu skepsis“ („Sînteţi de acord cu desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale, judeţul Constanţa?“), precum făcea dl Mariu Chicoş Rostogan cu unii elevi („Nu-i aşa că pămîntul e rotund?...“). Referendumul a devenit la noi, de cîtăva vreme, un fel de ameninţare. Preşedintele Traian Băsescu a dat tonul în această privinţă, convocînd poporul să se pronunţe dacă vrea un Parlament cu mai puţini membri. Ce a ieşit din asta? Nimic. Apoi, dl preşedinte a anunţat şi alte posibile referendumuri, dar nu le-a pus în practică. Ideea de referendum, în loc de exerciţiu democratic, a ajuns un fel de bau-bau în lupta politică, un fel de a le spune adversarilor că, dacă nu se potolesc, le ridici poporu’ în cap.

Asociaţia preferată a dlui Radu Cosaşu – aceea de Organizare a Coincidenţelor – a făcut în aşa fel ca în acelaşi timp Europa să fie speriată tot de un referendum: acela anunţat de premierul grec. Nu ştiu de ce, dar cînd i-am auzit anunţul, dl Papandreu mi-a fost, pentru o clipă, simpatic. Numai Dumnezeu ştie ce a avut în cap cînd a pus toată Europa pe jar cerînd ca poporul să se pronunţe: a vrut să mai obţină ceva de la UE? Sau de la opozanţii interni? Sau pur şi simplu aşa i-a venit, crezînd sincer că poporul trebuie consultat? Tot Dumnezeu – de data asta împreună cu cîţiva lideri europeni – ştie şi ce a obţinut dl Papandreu folosind această ameninţare cu referendumul. Dar – cum zic – pentru o clipă, mi-a fost simpatic tocmai pentru că îi pune pe jar pe toţi liderii europeni care întîrzie de atîta timp o decizie şi care nu ştiu pe unde să scoată cămaşa crizei economice, creînd de fapt o criză politică. Şi nu îi pune pe jar oricum, ci invocînd un procedeu democratic de bază: consultarea poporului. Păi, nu e democraţie?

Evident, toată această joacă nu duce la nimic. Marek Magierowski, redactor-şef adjunct la Rzeczpospolita, crede că UE „a căutat-o cu lumînarea“: „Vă puteţi imagina un şomer de 25 de ani votînd în favoarea reformelor radicale pentru că «viitorul Europei» o cere? Sau un funcţionar public care este de acord cu tăierea salariului cu o cincime pentru că este «ceea ce aşteaptă cei de la Berlin»? Ar fi fost acelaşi lucru dacă un referendum în privinţa euro ar fi fost ţinut în Germania – ceva ce deja cer mai mulţi politicieni. Bild le va spune cu siguranţă cititorilor săi dacă să voteze pentru a fi continuate subvenţiile pentru «hoţii cei leneşi de la Atena» sau dacă să-i dea afară pe greci din zona euro“. Marek Magierowski crede că „vinovaţi sînt acei lideri ai UE care i-au ademenit pe cetăţenii europeni cu viziunea unei Europe tot mai democratice, una în care cetăţenii vor avea din ce în ce mai mult un cuvînt de spus“. Cred că vor avea un cuvînt tot mai greu de spus, dar depinde ce şi cum vor fi întrebaţi. Iar tendinţa multor politicieni din multe ţări este de a da o utilizare populistă referendumului. Sau de a face în aşa fel încît să „scoată“ din el ce rezultat vor. Să ne amintim că pînă şi „Constituţia Europeană“ a fost trîntită tot prin referendum, şi nu de ţările mici, neimportante şi „eurosceptice“...
Aşa încît consilierii noştri judeţeni care cheamă poporul la vot pentru a „lupta“ împotriva unei împărţiri administrative (se presupune) mai eficiente sînt în bună companie... Doar că zvîcul lor referendar nu depăşeşte categoria „daraveri de clopotniţă“... 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.