Puterea obișnuinței

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Frica lui Putin jpeg

La capătul unei lungi și aspre zile de lagăr, Ivan Denisovici al lui Soljenițîn exclamă mulțumit: „Și totuși a fost o zi destul de bună!”. Cum e cu putință ca o zi de lagăr stalinist să fie caracterizată astfel? Comparația, desigur, cu alte zile, dar mai ales obișnuința sînt explicația. Mai ales obișnuința. Căci înainte de a fi un „animal rațional”, omul este un animal imens de adaptabil și care se poate obișnui cu aproape orice pe lume; sau cumva rațiunea nu-i altceva decît condensatul acestei uluitoare adaptabilități?

Mai întîi omul se adaptează la rău și apoi se obișnuiește cu el: trăiește de milenii dispunînd de tehnologii primitive, fie în deșerturile fierbinți și uscate din Australia, fie în ținuturile înghețate polare, fie în junglele pestilențiale din Amazon. A spus „acasă” piscurilor munților, mlaștinilor, coastelor mărilor, metropolelor, cătunelor, insulelor, deșerturilor. Oamenii s-au adaptat de minune la viața de crescător de animale nomad, de agricultor sedentar, de orășean, de marinar, de miner, de războinic și fiecare dintre acestea i s-a părut „bună” celui obișnuit cu ea. S-au obișnuit cu blestemul de „a-și cîștiga pîinea cu sudoarea frunții”, iar femeile, în particular, s-au obișnuit cu celălalt blestem, de a naște copii în dureri și de a suferi apoi neînchipuit pentru ei.

Citind istoria, mai ales a secolului trecut, nu-ți vine a crede uneori că bărbații și femeile au putut să supraviețuiască, să iubească, ba uneori și să prospere întrucîtva și să fie împăcați chiar și în timpul imenselor catastrofe ale acestei perioade. S-au obișnuit cu viața din tranșeele împuțite ale primului război mondial, au reușit să se obișnuiască cu hiperinflația postbelică, cu revoluția din Rusia, cu foametea, cu masacrele ei, cu războiul civil, cu polițiile secrete din atîtea țări, cu persecuțiile teribile, cu discriminarea rasială, socială, economică; pînă și lagărele naziste și staliniste, deși la limită, au avut supraviețuitori, care reușiseră, după cum au mărturisit unii, să se obișnuiască chiar și cu infernul.

Există, ne spun psihologii, chiar și un mecanism de adaptare – straniul „sindrom Stockholm”, atunci cînd victima devine complice cu călăul, ori prizonierul cu temnicerul său, și își află cumva o „cauză comună” cu acela, ceea ce îl ajută să supraviețuiască. La nivel social, sindromul Stockholm explică cum au ajuns oamenii în proporție de masă să se obișnuiască cu cele mai aspre tiranii, cu sistemele totalitare și nu numai o perioadă scurtă, ci zeci de ani, ajungînd să se adapteze suficient la ele, astfel încît regimul să aibă nevoie numai de o oarecare încruntare pentru a se menține la putere. Și chiar și atunci cînd unele dintre aceste regimuri s-au năruit, mulți oameni au tins să le regrete, deoarece se obișnuiseră cu ele, și au privit cu teamă și dușmănie chiar libertățile și drepturile primite din senin, deoarece ele le apăreau noi și insolite.

Imensa putere a obișnuinței se vede însă nu numai la rău, dar și la bine. Copiii răsfățați vor recompense tot mai mari, iar cele vechi li se par aproape pedepse. Mereu cer noi jucării, noi distracții sau noi dulciuri, iar părinții și educatorii le devin inamici dacă nu se conformează îndată. Dar noua jucărie devine repede veche și ciclul se reia. La fel procedează și unele popoare răsfățate de istoria recentă: statul providență, pensiile, ajutoarele, concediile, uriașele posibilități de a călători oriunde, drepturile și libertatea de expresie, pacea în Europa și Uniunea Europeană în ansamblu, care a consolidat-o, ca să nu mai vorbim despre „gadget”-urile universale – telefoane mobile, tablete, mașini electrice și cîte și mai cîte –, toate acestea par acum de la sine înțelese și nu mai deșteaptă nici un pic de bucurie sau de recunoștință. Am devenit blazați și ne supărăm dacă nu primim zilnic o atenție nouă, un răsfăț insolit. Iar dacă totuși se întîmplă să ni se ceară unele minime sacrificii în situații mai dificile (să purtăm mască acum în pandemie, de exemplu), mulți se socotesc frustrați și vor chiar să se revolte. Nu tocmai așa demult, în multe țări, ca și la noi, oamenii vedeau normal faptul că unii erau privați de libertate numai pentru că spuneau lucruri nepermise de regim. Chiar și acum se întîmplă asta în multe țări. Dar azi destui se simt privați de libertate dacă, contagioși COVID-19 fiind, sînt obligați să petreacă cîteva zile în carantină sau să umble cu mască. Pe timpuri, aerul pestilențial al dictaturii reale li se părea suportabil. Astăzi s-au învățat atît de bine cu aerul plăcut al libertății, încît el li se pare normalitatea însăși și își permit să vorbească cu indignare despre „dictatura medicală”. Pare absurd și de fapt este, dar absurditatea are o explicație: eterna obișnuință cu orice lucru și situație pe care, după un timp, le tratăm drept firești, fără să le mai percepem valoarea autentică – în bine sau rău.

Cred că și damnații din infern vor declara uneori (cînd se vor face mărunte economii în porția zilnică de pucioasă și smoală), asemenea lui Ivan Denisovici, că „de fapt ziua a fost destul de bună”. (Cu ce-i mai rău infernul decît un lagăr în Vorhuta?) Cît despre fericiții din ceruri, e sigur că, odată ce s-au obișnuit cu fericirile de acolo, tot mai mult vor strîmba din nas, ba chiar vor inunda administrația Grădinii cu proteste, susținînd că, în ultimul timp, deliciile n-au mai fost satisfăcătoare, că lumina slavei e prea palidă, aromele sînt monotone și că, de fapt, „nu-i mare scofală raiul ăsta”. Îngerii, exasperați și cu moralul la pămînt, vor sfîrși prin a se plînge Creatorului, care, spre a frînge puterea obișnuinței, nu va avea decît soluția de a adopta, fie și temporar, cea mai infailibilă dintre artele născocite de om: a face din orice un iad.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.