Iniţiative mici şi mijlocii

Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Am evocat în repetate rînduri acest fenomen care pare a fi partea plină a paharului unei Românii secătuite: IMM-urile speranţei, iniţiativele mici şi mijlocii care apar la umbra eşecului instituţiilor. Sînt grupuri mici de persoane, uneori asociaţii, alteori doar o familie, care preiau iniţiativa pe cont propriu şi

ceva, intervin într-un colţ de societate şi îl schimbă, îl fac mai frumos. Sînt precum capilarele unui corp îmbătrînit, pe care nu au cum să-l întinerească, dar îi permit să mai trăiască. Cîteodată sînt chiar doar simpli indivizi, tehnocraţi alternativi ai unui sistem instituţional faţă de care populaţia are cea mai mică încredere din Europa, care nu au aşteptat vremuri mai bune pentru a-şi face treaba aşa cum trebuie. I-am întîlnit în toată ţara, în cele mai neaşteptate locuri şi situaţii, chiar şi acolo unde mă aşteptam mai puţin, cum ar fi administraţia locală, ministere sau bănci. Era să spun că sînt armata din umbră a ţării, dar admiraţia mea pentru această categorie ar risca să devină patetică. Mă opresc deci aici cu omagiile mele şi trec la o ilustrare concretă. Mă voi referi aşadar la arhitecţi, cu care am avut ocazia să colaborez mai mult în ultima vreme, din motive care încă îmi scapă. 

De ce despre arhitecţi? Dincolo de medici şi avocaţi, aceştia sînt una dintre cele mai închise şi auto-suficiente bresle, dar şi una în care iniţiativele mici şi mijlocii sparg zidurile conservatorismului şi constituie una dintre cele mai vizibile şi emulative intervenţii civice. Sînt convinşi că reprezintă garanţia unui viitor mai bun, dar unii se luptă şi pentru un prezent mai acceptabil. Pot să cîştige bine, dar unii sînt şi voluntari ai imaginaţiei. Pe scurt, sînt un soi de metonimie a societăţii româneşti, încremenite în proiect, dar debordînd de creativitate locală şi individuală. O recentă întîlnire la Timişoara m-a convins încă o dată de acest lucru. 

Şerban Ţigănaş, preşedintele OAR, a lansat acolo o întrebare aparent banală, dar care s-a dovedit a fi fecundă: cine

arhitectura? Oups, în afară de profesioniştii domeniului, mai nimeni!... Există un crunt iletrism arhitectural, aşa cum vorbeam cu altă ocazie despre iletrismul sociologic: pur şi simplu, mai nimeni nu ştie să

urbanul, primii pe listă fiind edilii, adevăraţi orbi în ţara chiorilor. În România, există, eventual, intervenţii în urban, dar nu viziuni urbanistice; practic, nu există politici urbane în adevăratul sens al cuvîntului. Nici indivizii de rînd sau cei cu pretenţii nu sînt departe de această miopie, mai degrabă bîntuiţi de vedenii decît animaţi de viziuni privitoare la propriile locuinţe. În sfîrşit, prinşi în determinismele cererii şi ofertei, nici arhitecţii nu o duc mai bine... 

În acest context,

urbanistică (în acelaşi sens în care Wright Mills vorbea în 1975 despre

se exercită mai ales la scara redusă a comunităţilor rurale sau a micilor cartiere urbane, acolo unde chiar poţi să

ceva, doar cu acordul, nu şi cu sprijinul autorităţilor. Întrebarea domnului Ţigănaş se poate schimba aici într-una „proactivă“, cum se spune în unele medii: cum îi putem face pe oameni să vadă nu doar propria locuire, ci şi locuinţele din jur? Căci „a locui bine“ este şi o chestiune de proximitate, de

, şi nu doar de

;

cuprinde şi această proximitate, este parte a cartierului, de pildă, fără de care casa se închide într-o autarhie ce sfîrşeşte în autism social. Iar cartierul este un fenomen social, nu doar un spaţiu edificat, reprezintă clasa de mijloc a urbanului, ca să spun aşa, fără de care oraşul se antagonizează şi agonizează între zone rezidenţiale şi ghetouri urbane. Cartierul constituie „inima democraţiei“, spunea Mary Follet în 1920. „Nici o politică nu va reuşi în centrele urbane dacă nu este ancorată în experienţele şi aspiraţiile micilor cartiere, modelate, controlate şi administrate de reprezentanţii acestora“ – declara mai recent Grupul european de lucru asupra dezvoltării sociale locale.

Întrebarea se schimbă astfel din nou: nu ce, şi nici măcar de ce reabilitezi, ci

reabilitezi. Ceea ce implică mutarea accentului de pe edificiu spre social, spre oameni. 

Şi aici intervin iniţiativele mici şi mijlocii ale arhitecţilor şi urbaniştilor, care implică, tot mai mult, şi alţi actori, din alte domenii. Şi, mai ales, care se implică în viaţa comunităţilor, încercînd să o înţeleagă, să o sprijine, să o orienteze. Chiar şi cînd asemenea iniţiative eşuează – ceea ce se întîmplă adesea –, ceva tot rămîne: oamenii încep să deschidă ochii şi să vadă oraşul, ca să-l parafrazez pe Iordan Chimet. Imaginaţia urbanistică poate fi contagioasă... 

Aş putea să fac o listă destul de lungă a unor astfel de iniţiative mici şi mijlocii, de la simple biserici parohiale şi sate pierdute, la cartiere de blocuri. Chiar completă, această listă nu ar fi impresionantă dacă o raportăm la întreaga ţară şi la nevoile sale majore. Chiar şi incompletă, ea rămîne însă semnificativă pentru fenomenul la care mă refer. Problema este că, mici şi mijlocii, aceste iniţiative sînt, de regulă, şi izolate, iar „grupurile de iniţiativă“ comunică arareori între ele. Am propus, aşadar, mai în glumă, mai în serios, federarea lor, constituirea unei Federaţii a Iniţiativelor Mici şi Mijlocii şi am şi botezat-o: FIMM. Nu se va întîmpla, dar daţi-mi voie să visez că putem să FIMM!...  

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.