Forumul Tradițiilor Creative

Publicat în Dilema Veche nr. 708 din 14-20 septembrie 2017
Poveștile Bucureștilor jpeg

– E frumos, dar… la ce folosesc?… – o întreabă un vizitator pe doamna Zidaru, privind la minunatele straie din in și cînepă expuse de aceasta.

Dar chiar așa, la ce folosesc „tradițiile creative“? În primul rînd, la îmbogățit moștenirea, e simplu! Ceea ce s-a întîmplat tot timpul de-a lungul istoriei, dar atunci cînd „tradițiile“ riscă să „încremenească în proiect“, iar lumea este într-o tot mai rapidă prefacere, un plus sistematic de creativitate pare să fie necesar pentru a le (re)da viață în actualitate. Desigur, ca să ai ce să îmbogățești, trebuie, mai întîi, să păstrezi: conservarea și protejarea de „profanatorii patrimoniului“ sînt primul pas, indispensabil în acest demers. Și aici este însă nevoie de o minimă creativitate pentru a fi o moștenire cu rost, o conservare, și nu o confiscare de unii preoți prea zeloși ai cultului strămoșilor. Al doilea pas, complementar, este cel de valorificare, de în-zestrare a viitorului. Tradițiile nu au voie să devină un cult al trecutului, monopolizat de patrioții neo-„Cîntării României“, ci trebuie să fie o cultură vie, care crește din ea însăși.

În al doilea rînd: foloasele sînt mult mai multe, căci și tradițiile sînt mult mai diverse decît ne-am obișnuit să le catalogăm. Astfel, există, mai întîi de toate, moștenirea pămîntului. Creativitatea constă aici, în primul rînd, în a păstra și feri această „zestre a pămîntului“, cum o numea Nicolae Georgescu-Roegen, părintele bio-economiei, de „dăunătorii“ săi umani. Conservată, această zestre își arată apoi uriașul său potențial de foloase, de la bio-agricultură și industrii -verzi la ecosistemul deltaic îngrijit de DeltaCraft și Asociația „Ivan Patzaichin“ sau cel al geoparcului UNESCO din Țara Hațegului, la banca de semințe țărănești a celor de la Eco Ruralis și Banca de Resurse Genetice Vegetale de la Suceava sau simplii „arbori bătrîni“ ocrotiți de Florin Ghenade. Un bun exemplu îl constituie și „tradițiile și tranzițiile fînului“, păstorite de cei de la MȚR, sau Asociația Transhumanța: cea mai mare biodiversitate pastorală încă existentă în Europa poate alimenta apoi o mare diversitate de produse lactate încă neexploatată, dar și un peisaj cultural al brînzei, cum ar spune Bogdan Iancu. Ceea ce deschide alt capitol de foloase: cel al peisajelor culturale, al redescoperirii și reinvestirii locului și localului în bogăția lor culturală, economică și identitară. Mai departe, această refacere a localului permite gama tot mai largă de produse tradiționale, locale și/sau ecologice și modalități diverse de producere și valorificare a acestora, de la My Transylvania, care a reușit să impună zona Sibiului ca Regiune Gastronomică Europeană 2019, sau campaniile ADEPT în Tîrnave, la Deltaica în Deltă sau Carrefour în Cooperativa Vărăști de lîngă București și de aici înapoi la liceele agricole revitalizate ca hub-uri locale de dezvoltare de către World Vision, CRPE și Romanian-American Foundation.

Complementar, există evidenta moș-te-nire istorică, pe bună dreptate regina balului, dar care este prea adesea ideologizată patriotard și redusă la popular și monumental. Or, există și tradiții urbane, tradiții industriale, tradiții intelectuale legate de valorificarea „zestrei pămîntului“, nu doar de „cultură înaltă“. Și, din nou, e bine ca această conservare să fie „creativă“, precum în cazul Palatului Cultural din Blaj, de pildă, și nu distructivă, ca în cazul cetăților de la Rîșnov sau Deva. În acest sens, „ghidurile pentru încadrarea în specificul local din mediul rural“ elaborate de grupul OAR Rural sînt de o extraordinară utilitate.

Urmează o uriașă moștenire de materialități, de la lutul devenit cob în clădirile Ilenei Mavrodin sau șindrila caselor lui Mihai Nuță la lîna celor de la Oaia Primordială și de aici la cînepa celor de la Mînecă din Cînepă sau Fabrica de uleiuri de cînepă de la Salonta, singura de acest gen din Europa. Evident, această moștenire merge mînă în mînă cu moștenirea unor tehnici artizanale. Preluate și adaptate, acestea pot depăși însă cu mult aplicațiile lor „tradiționale“: pot deveni, prin conlucrarea dintre meșteșugari locali și designeri, adevărate noi școli de meserii, honest goods, ca în proiectul Pro Patrimonio, o colecție cu rădăcini săsești, precum cea de la KraftMade, „semne cusute“, ca la Ileana Corduneanu, brîie inedite, ca acelea ale grupului Brîu pe brîu, ba chiar pot intra în plină eră digitală prin „handmade by robots“ (mulțumim lui Dan Perjovschi pentru accesul la dreptul de autor pentru această edificatoare sintagmă) ai celor de la Sîmburi Digitali.

Toată această diversitate de tradiții creative în mers, care au generat deja sute și sute de proiecte realiste și realizate (cu greu, ce-i drept…), ar putea fi clasificată în trei mari direcții: a) tradiții creative de produs (opera unor creatori individuali sau instituționali, dedicată pieței); b) tradiții creative de tehnici (reanimarea unor savoir-faire pe cale de dispariție și utilizarea lor dincolo de produsele pentru care au fost destinate inițial) și c) tradiții creative de comunitate (pornite din comunitate și dezvoltate în, prin și pentru comunitate, cu intervenția bine temperată a unor experți externi). În ordinea foloaselor, ultima categorie este cea mai complexă – și este tot mai bine reprezentată: de la școli de vară dedicate familiarizării cu tehnici „tradiționale“ indispensabile renovărilor, dar și utile pentru diverse „inovații“, precum școlile de la Piscu, Bunești, Șona sau Țibănești, la mobilizarea comunitară urbană a celor de la Green Mogo(șoaia) sau a Mănășturului de către cei din Colectiv A, economia socială a celor de la Meșteshukar ButiQ sau, incipient, a Brutăriei sociale MamaPan și pînă la campaniile de advocacy inițiate de cei de la Fundația ADEPT sau Asociația „Ivan Patzaichin“. Toate acestea ilustrează – și transformă în realitate – un concept-lozincă: ecologia patrimoniului. Tradițiile creative sînt bune și binevenite în orice formă, începînd cu cele individuale și de piață. Dar ele se pot transforma în reale strategii de dezvoltare doar dacă privesc lucrurile în ansamblul lor, nu doar de la trecut și pînă la viitor, ci și de la natură la cultură, de la producție la piață, de la educație la legislație și, bineînțeles, de la conservare la valorificare. Încă relativ puține în prezent, dar crescînd exponențial în ultimii ani, aceste inițiative pot ajunge la o masă critică de natură să alimenteze un adevărat „proiect de țară“.

Am vorbit rîndul trecut despre „marele jaf postcomunist“. Iată acum și un exemplu de „mică restituire“. Defetismul chiar este lipsit de rost!…

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Școala Națională de Științe Politice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: De ce este România astfel? (coord.), Editura Polirom, București, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.