Durkheim şi bunica românului

Publicat în Dilema Veche nr. 581 din 2-8 aprilie 2015
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Durkheim – Émile Durkheim – este domnul care a inventat sociologia. Asta s-a întîmplat mai demult, tocmai se împlinesc 120 de ani de atunci. Au încercat şi alţii înaintea lui, dar nu le-a ieşit cum trebuie. Căci, pentru a exista, o ştiinţă trebuie să aibă un obiect clar al ei, de care să se ocupe în mod legitim şi exlusiv – altfel, se cheamă plagiat de la alte ştiinţe, şi nu e bine. Şi sociologia nu prea avea un astfel de obiect. Dimpotrivă, psihologia – această soră mai mare a sociologiei – a avut noroc, căci şi-a primit direct de la ursitoare obiectul său de studiu, gata făcut şi cu pedigri: sufletul,

– i-au zis ursitoarele. Şi pînă în ziua de astăzi, copiii noştri învaţă la şcoală că psihologia este ştiinţa sufletului – deşi aceasta a avut bunul-simţ să lase

în seama preoţilor şi să se ocupe de lucruri mai modeste şi mai palpabile. Mă rog, treaba ei… 

Cu sociologia a fost mai greu, pentru că „societatea“ era tot şi nimic. Adică nimic palpabil, delimitat şi măsurabil, astfel încît să facă obiectul specific al unei ştiinţe demne de acest nume. Şi aici intervine Durkheim. În 1895, el a descoperit faptul social şi i l-a dăruit sociologiei: „E al tău, ia-l şi studiază-l!“ – a zis Durkheim la rîndul său. „Termenul de social – a ţinut el să precizeze – „nu are sens definit decît cu condiţia să arate numai fenomene care nu intră în nici una din categoriile de fapte deja constituite şi denumite.“ Adică, în primul rînd, să nu intre în categoria faptelor deja constituite şi denumite ca

. Şi astfel a apărut la lumina zilei „această remarcabilă proprietate (a faptului social) de a exista în afara conştiinţelor individuale“, spre deosebire de „fenomenele psihice, care nu există decît în conştiinţa individuală şi prin ea“. Concluzie: faptele sociale nu pot fi explicate decît prin alte fapte sociale, nu prin voinţa indivizilor, activitatea creierului lor, moştenirea strămoşilor sau alinierea astrelor. 

Nu a fost suficient, căci nu toţi l-au crezut. „Aşa?“ – a zis atunci Durkheim. „Ei bine, o să vă demonstrez!“ Şi în 1897 a scris

. Ce poate fi mai individual, mai subiectiv, mai „psihologic“ decît

? Nimeni nu spune că nu ar fi aşa. Doar că

suicidului este un fenomen eminamente social, de care nici unul dintre sinucigaşi nu-şi dă seama – şi oricum, nu prea ar avea de ce să-l intereseze. De această rată a suicidului se ocupă doar sociologia, ceea ce îi permite să vadă în ce societăţi, în ce zone, în ce categorii sociale şi de vîrstă etc. sînt mai multe sau mai puţine suiciduri. Pe baza acestor date, sociologia poate elabora apoi propriile sale clasificări: suicid egoist sau altruist, anomic sau fatalist – constată Durkheim. În final, sociologia va încerca să explice acest fapt social prin alte fapte sociale: valorile şi normele religioase, tipul de familie, crize politice şi/sau economice la un moment dat etc. Cum este posibil acest lucru? Prin statistică. Aceasta face vizibilă, prin cifre, o realitate invizibilă pentru indivizi, o realitate care este acolo, în viaţa oamenilor, şi le-o influenţează într-un mod de care nici un individ în parte nu poate fi însă conştient. 

Ei bine, exact cu acest lucru se pare că „românii“ au o problemă: „cum adică, există ceva ce mă priveşte şi pe mine şi de care eu să nu fiu nici măcar conştient? Hai, fugi cu ursu’!“ Pe scurt, românii nu cred în fapte sociale. Iar cînd le acceptă, să zicem, fie au altă explicaţie, inevitabil personală (adică mai temeinică), fie îi neagă importanţa. Apropo de suicid, de pildă, cînd am prezentat public nişte date care arată că rata acestuia a crescut alarmant în ultima vreme în România şi că „i-am depăşit pe unguri“ la acest capitol, unii au ciulit urechile şi au întrebat: „Pe ce loc sîntem în Europa?“, alţii au oftat: „Comunismul a distrus ţara asta!…“ Similar, cînd am prezentat public date despre scăderea dramatică a fertilităţii de la 2,2 în 1990 la 1,3 doar cîţiva ani mai tîrziu, am devenit obiectul unor ironii acide: „Ştiam că doar Ceauşescu voia să dăm ţării cît mai mulţi copii; văd că şi pe dumneavoastră vă preocupă acest lucru…“ În sfîrşit, cînd am comentat faptul că, după 1996, rata migraţiei interne rural-urban s-a inversat şi se instalează o „migraţie de întoarcere“, am primit o sumedenie de comentarii de genul următor: „Migraţie de întoarcere pe dracu’, pe ce lume trăieşte prostu’ ăsta? Ia să vină duminica la Cluj, să vadă cum n-ai loc pe străzi de toţi ţărănoii din Moldova care ne-au invadat!“ Şi lista poate continua… 

Modelul este următorul. Cînd am făcut odată, de mult, un sondaj de opinie, comentariile la televizor a doi faimoşi jurnalişti s-au desfăşurat cam aşa: (comentariul unu) „Vedeţi, eu am spus de mult, v-aduceţi aminte, că spre asta ne îndreptăm. Acum aveţi proba ştiinţifică, am avut dreptate!“; (comentariul doi): „De unde au scos aceşti aşa-zişi sociologi concluziile astea? Chiar aseară am vorbit la telefon cu bunica mea, femeie serioasă, de la ţară, care ştie mai bine decît toţi sociologii la un loc cum stau lucrurile acolo. Studiul ăsta e o inepţie!“ Am decis de atunci să nu mă mai pun cu bunica românului… 

Care e, de fapt, problema, de ce scriu aceste rînduri?

Păi, problema este următoarea: faptele sociale există, cu sau fără voia comentatorilor (mai mult sau mai puţin) publici din România, şi ele sînt aşa cum le arată anchetele sociologice (atunci cînd sînt bine făcute, evident, aşa cum e cazul în orice meserie); aceste fapte sociale sînt comentate, fetişizate sau negate public în virtutea experienţelor, atitudinilor şi convingerilor strict

; rezultatul: dezbaterile publice bat, de regulă, cîmpii, iar deciziile se iau după ureche. Ceea ce, dacă mi se permite să-mi dau şi eu cu părerea, nu este bine. Mai mult,

sînt înlocuite tot mai mult cu

– iar uneori direct cu

Altfel spus: avem un fapt social, cum procedăm? 1) Îl filtrăm prin experienţa personală: dacă se potriveşte, îl acceptăm, dacă nu, îl negăm. 2) Dacă îl acceptăm, avem obligatoriu şi explicaţia noastră personală. 3) Această explicaţie trebuie să fie una globală şi de ordin

transferată tot mai mult în ultima vreme în

(şi nimeni nu realizează, se pare, că acesta este cel mai tipic rasism, doar că întors asupra propriului popor!). 4) Cînd nu e globală şi spirituală, explicaţia este personală şi trivială, şi trebuie să răspundă la întrebarea „Cine e de vină?“. 

M-am plîns de mai multe ori de „iletrismul sociologic“ al comentatorilor de toate soiurile. De fapt, e mai grav: ăsta e curat

S-ar zice că, în România, bunica l-a învins pe Durkheim: vivat Mama Omida!… 

Fascinaţia diferenţei. Anii de ucenicie ai unui antropolog,

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.