Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Am fost din nou, aşa cum fac de cîteva ori pe an, la întîlnirea board-ului editorial Eurozine – reţeaua revistelor culturale europene (www.eurozine.com). De data aceasta la Tallin – care în acest an este capitală culturală europeană. N-am, din păcate, impresii despre oraş – pentru că în cele două zile am avut şedinţe de dimineaţa pînă seara. Am putut reţine, fugitiv, pe lîngă frumuseţea nobilă a centrului istoric (văzut la repezeală), doar două dezamăgiri ale localnicilor: că Estonia a aderat la euro în 2011 – adică tocmai cînd euro nu se simte prea bine – şi că (din motive financiare, dar nu numai) „capitala culturală europeană“ are o agendă cam săracă. 

În schimb, m-am putut pune la curent – ca şi acum cîteva luni, la reuniunea organizată de Eurozine la Linz – cu situaţiunea presei culturale europene şi cu preocupările colegilor din alte ţări. Am senzaţia că noi, în România, nu stăm nici mai bine, nici mai rău decît alţii, din cel puţin două puncte de vedere: problemele financiare şi adaptarea la noile tehnologii. Peste tot, criza afectează cultura – uneori dramatic! Cîteva reviste din reţea au dispărut anul acesta, pentru că nu au mai avut fonduri; şi e vorba de reviste din ţări la care sîntem obişnuiţi să privim cu invidie şi convingerea că „la ei“ cultura stă bine (de exemplu, Marea Britanie). Altele anunţă că s-ar putea să nu mai aibă bani să apară începînd cu 2012. O problemă dezbătută acut în cercurile intelectuale şi printre editorii presei culturale este diminuarea cheltuielilor publice pentru cultură în mai toate ţările europene şi în proiectul de buget al UE pentru exerciţiul financiar viitor. Există şi o campanie la nivel european pentru a atrage atenţia autorităţilor că reducerea finanţării pentru proiectele culturale afectează, printre altele, tocmai calitatea proiectului european (http://www.wearemore.eu/campaign/). Dar am observat la colegii mei din alte ţări că – pe lîngă implicarea civică într-o campanie – primul gînd la aflarea veştii că s-ar putea să scadă fondurile este să găsească soluţii alternative. Există reviste foarte bune şi foarte interesante (inclusiv unele cu „branduri“ solide şi o lungă tradiţie) care supravieţuiesc cu dificultate. Dar cei care lucrează la/pentru ele consideră că e normal să fie preocupaţi nu doar de cît de bune sînt articolele pe care le publică, dar şi de găsirea fondurilor. La noi, ideea că nu sînt bani pentru cultură se transformă cel mai adesea în lungi lamentaţii despre „analfabetizarea naţiei“ şi cam atît. Că autorităţile noastre cred – prosteşte! – despre cultură că e un fel de farafastîc inutil pe care nu merită să cheltuieşti prea mult e o altă problemă. Dacă simplificăm discuţia, pînă la urmă putem constata că şi noi, şi „ei“ (cei din ţările bogate) avem aceeaşi grijă: de unde bani pentru cultură în viitorul apropiat, mai ales că şi sponsorizările private au scăzut? 

A doua mare grijă e reprezentată de adaptarea la noile tehnologii. Colegii de board mi-au spus că invidiază Dilema veche pentru site şi pentru cei peste 26.000 de fani de pe Facebook. Şi pentru că revista noastră are o strategie de dezvoltare online. Mi-a făcut, desigur, plăcere, dar dincolo de asta am constatat că toată lumea se întreabă care vor fi consecinţele concrete, pe termen mediu, ale noilor tehnologii? Au apărut deja proiecte bazate pe posibilităţile oferite de noile tehnologii – de la vînzarea articolelor publicate online pînă la print on demand, de la aplicaţii pentru iPad şi smartphones la paywall. Unele dintre aceste soluţii au început să fie aplicate de revistele culturale: trecerea la conţinutul plătit al unei publicaţii destinate intelectualilor n-a făcut, desigur, vîlvă precum paywall-ul de la The New York Times sau de la Times-ul britanic. Dar tot mai multe reviste aşezate în „nişa culturală“ adoptă ideea de a trece la o formă sau alta de plată pentru ceea ce apare în ediţia online. Mai toată lumea pare să fie de acord asupra unei idei simple: nu poţi oferi gratis, pe termen nelimitat, un conţinut valoros precum articolele scrise de nume importante din lumea culturală. 

Aşa încît m-am întors de la Tallin cu senzaţia amară că sînt vremuri grele (şi) pentru presa culturală în mai toată Europa, dar şi cu sentimentul tonic că oamenii nu îşi pierd încrederea în capacitatea de a găsi soluţii şi de a supravieţui onorabil.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.