Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri

Electorale…

Crede cineva că Churchill sau De Gaulle, Mitterrand sau Helmut Schmidt, John Kennedy sau chiar socialistul Hollande au făcut vreodată campanie electorală cu ulei şi mălai, cu daruri către Biserică, sau cu autobuze pentru şcoli? Avem un motiv în plus să observăm că România e altfel. Trăim, s-ar zice, în tradiţia iarmarocului. Totul e de vînzare, totul se poate cumpăra. Tîrgul se face deschis, la vedere, fără mari manevre de camuflaj, fără ruşine. Se confecţionează legi care să garanteze simpatia părinţilor cu progenituri leneşe, amnistii financiare pentru oameni cu totul neglijaţi pînă mai ieri, declaraţii patriotice de circumstanţă, asezonate cu vizite pioase pe la icoane şi moaşte. Pe scurt, electoratul e tratat ca o masă de pomanagii şi de fraieri. Iar el, de voie, de nevoie, mai în glumă, mai în serios, se comportă ca atare. Mai nu vrea şi mai se lasă. În fond, de vreme ce cam toate partidele ultimilor 25 de ani au procedat la fel înseamnă că aşa e jocul. Filozofia autohtonă a istoriei îşi confirmă, iarăşi şi iarăşi, principiile, exprimabile, de altfel, prin doar două axiome fatale: „N-ai ce-i face!“ şi „Asta-i situaţia!“.

Poţi căuta cu lumînarea o dezbatere de idei, de viziuni, de principii. Nu vei găsi decît grobiene hărţuieli private şi de partid. Te poţi întreba, „bătrîn şi neliniştit“, cu ce soluţii palpabile, cu ce argumente, cu ce strategii de perspectivă intră în arenă principalii combatanţi. Nu vei da decît peste promisiuni vagi şi peste o frazeologie obosită, de peţitori fără imaginaţie. Cel mai norocos dintre toţi e dl Victor Ponta: existenţa lui Traian Băsescu îl scuteşte de orice efort consistent de gîndire. N-are nevoie de competenţe specifice, de vreun program economic solid, de inteligenţă managerială. E suficient să se strîmbe, cvasizilnic, la preşedinte. Ne vorbeşte de nazism, umblă prin China pentru a-şi declara admiraţia pentru comunismul asiatic, pretinde că n-a zis „fă“, ci „măi“, şi îşi plimbă prin ţară grimasa de tinerel fălos şi şucar „de crapă mîţele (şi tîrgoveţii) jucîndu-se cu el“. Ideea principală a unei astfel de campanii e că „va fi bine, va fi foarte bine, va fi din ce în ce mai bine“. Construcţia de bază va fi o demolare: demolarea băsismului. „Singura soluţie: înc-o revoluţie!“ Şi cam asta e tot. Ceilalţi combatanţi promit ba o „ţară frumoasă“, ba suspendarea preşedintelui, fie şi după ce şi-a încheiat mandatul, ba „dreptate“, ba autostrăzi generoase (devenite, între timp, o adevărată utopie naţională), ba „creşteri“ (fanteziste), ba „reduceri“ (arbitrare). Inflaţie de vorbe, abuz de gesticulaţie, atmosferă de îmbrînceală generală. Din cînd în cînd, preşedintele însuşi pune piper pe rană, ca să învioreze spiritele… Totul e, în acelaşi timp, pestriţ şi monoton, gălăgios şi plicticos, zglobiu şi trist. Politicienii noi reuşesc să fie mai nevolnici decît cei vechi, televiziunile cultivă tonul surescitat al comentariului sportiv, sau al tribunalului popular. Românii se declară români, femeile se declară femei, credincioşii se declară credincioşi. Avem de toate: intelectuali idealişti, politologi realişti, moderatori suprarealişti, actori năvălind suav sau amar pe „scena vieţii“, susţinători ai drepturilor delfinilor, ardeleni trişti şi secui autonomi. O avem, pe deasupra, şi pe Corina Creţu la Bruxelles. S-ar zice că nu ne lipseşte nimic. Cum bine zice dl Ponta: la cît de bogaţi sîntem, nu ne mai trebuie importuri. Un pic de denazificare, şi lucrurile vor intra în normal. Normalul inconfundabil, străvechi, „nepereche“, al mîndrei şi mult încercatei noastre patrii. 


7 comentarii 14558 vizualizări
Aparut in Dilema veche, nr. 553, 18-24 septembrie 2014

Experimentul social pe adult vs copil

Presupun ca sunteti la randul dumneavoastra parinte, altminteri as schimba titlul. De altfel, nici n-as indrazni sa instruiesc pe cineva, fie si briefly, bazandu-ma pe experienta mea de adult (parinte sau nu). In rl, rezultatele studiilor pe adulti nu pot fi generalizate la populatia pediatrica. Cu atat mai mult rezultatele oricarui "experiment social" format dintr-un esantion alcatuit din n=1 cobai (d-voastra). In plus, afirmatiile dumneavoastra optimiste legate de self-esteem, violenta, comunitate si economie nu sunt sustinute in articol de nici o referinta (credibila sau nu).

'Spiritul si litera legii', 'spiritul si cifrele alegerilor'!

In popor se spune despre cineva care este atotputernic ca 'el face legea'. Parafrazand, in democratie, 'poporul face legea'.
In : http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/Spiritul-si-litera-legii-Inter..., este scris ca : 'asa cum o lege nedreapta nu e buna, o interpretare care duce la nedreptate nu e nici ea buna'.
Este deosebit de instructiva citirea acestui site..
Parafrazand, s-ar putea accepta chiar legic, ca rezultatul unor alegeri, in politica, trebue sa fie interpretat nu numai in 'exprimarea cifrica' a acestuia, ci si in 'spiritul' lui?
Daca acceptam castigul 'de cauza' si al 'spiritului' alegerilor de la toamna, ar trebui sa acceptam ca, in privinta Monicai Macovei, indiferent de marimea rezultatului cifric pe care il va obtine, ea va castiga prin 'spiritul' rezultatului, de care au nevoie toti oamenii de buna credinta din tara, o speranta a indeplinirii aspiratiilor lor oneste, privind viitorul tarii, pe toate planurile.
Candidatura Monicai Macovei a reinviat sperantele zecilor de mii de romani care au manifestat zilnic in Piata Univeritatii (primavara 1990).
Monica Macovei trebue, in aceasta epoca, in aceasta stare de decadere in care a fost adusa tara, sa faca parte din grupul de oameni destoinici, cinstiti care vor conduce, chiar daca nu va intra in turul doi. Aceasta necesitate nu poate fi rezolvata, deocamdata, numai de rezultatul cifric al unor alegeri la care va conta si votul pomanagiilor, al celor dezinteresati de viitorul tarii (partial explicabil!), este un dictat al nevoii de insanatosire a tarii.
De aceea, daca Klaus Johannis va intra in turul doi si va fi ales presedinte, este inexorabil necesar ca acesta sa o desemneze prim-ministru pe Monica Macovei.

Electorale...

Deja vu

Dupa 25 de ani de tranzitie - ca si cand tranzitia ar deveni un etern timp pierdut, fara nici o noima, fara sfarsit - m-am saturat sa citesc analize despre starea bolnavului Romania. Chiar nimeni in acesta tara nu vine cu solutii clare, solutii care ar da o sansa mai buna Romaniei de maine? 

Nu va plictisesc analizele docte despre cutare si cutare, analize profunde, dar fara nici o reactie a rahatului de gloata semidocta, chiar analfabeta care inca mai crede ca presedintele actual le-a furat pensia, asa, dintr-o rautate neinteleasa? Gloata asta alege presedintele de maine al Romaniei, chiar daca omul acesta ar fi  - din nou - un cizmar dement, analfabet, dar cu ambitii de dictator, dar care l-ar ura pe Basescu.

Ce e de facut?

Dupa 25 de ani, avem din nou o duminca a orbului, stiind de data asta urmarile ei, cum ne pecetluim viitorul inca pentru multi ani de acum incolo, un deja vu cumplit, iar noi nu avem ce face decat alegand dansul, hora la buza vulcanului care scuipa lava implacabila. Va asigur ca vom avea inca o generatie de tineri capabili care se vor gandi serios la un nou Exodus, iar "socialistii" isi vor freca din nou mainile ca au scapat de inteligenta care le-ar pune in pericol dinastiile politice de semianalfabeti si idioti smecheri locali, numiti baroni si baronei...

Inca odata, ce e de facut?

Miting 'ceausist'!

Refeitor la subiectul : 'O noua lansare, o veche metoda de a umple stadionul: angajatii RATB, la o plimbare PSD' :
PSD-ul , acest congruent copil al FSN-lui, din dinastia PCR (parafrazandul pe Ponta : 'PCR traieste!') da inca un omagiu conducatorilor comunisti, aducand cu arcanul zeci de mii de cetateni timorati, pe un mare stadion.
Urmasii comunismului - neocomunistii pesedisti, ca o ironie a soartei care nu iarta, nu minte, ii aduna pe oameni pe stadionul urmas al bunicului decedat - Stadionul National.
Participantii au fost instruiti de catre presedintii (secretarii) organizatiilor de baza, sa il aclame necontenit pe tovarasul Victor Viorel Ponta - secretarul general al partidului.
Organizatorii mitingului s-au straduit sa ii instruiasca pe unii dintre participanti, organizati in jurul birourilor organizatiilor de baza ale partidului, sa formeze, cu trupurile lor, pozele familiei conducatoare - tovarasul Viorel si tovarasa Daciana, precum si texte de prea-marire a familiei.
S-au straduit dar n-au reusit cu romanii de azi - naraviti la democratie, manjiti cu ceva libertate, si, cu mare regret, au abandonat aceasta dovada irefutabila ca 'PCR traieste'
Cat o fi costand organizarea acestei monstruoase deplasari de oameni, cu trenuri, cu autobuze, cu masini ale sefilor organizatiilor de baza (benzina, salarii soferi, uzura masinilor, etc.), cu salarizarea politiei, jandarmilor, a reprezentantilor primariei, a ingrijitorilor stadionului (inclusiv curatirea acestuia, refacerea gazonului)?
Antena3, impreuna cu activul de partid al PSD, au inventat denumirea - porecla : 'basiti', atribuita batjocoritor celor care il mai sustin pe presedintele Traian Basescu, tuturor celor care sunt 'mirositi' ca n-ar fi adepti fideli ai mitomanului-plagiator - mascariciul Viorel.
In antiteza, 'basistii' au inventat denumirea -porecla:  'ceausisti' , data activistilor-politruci, sustinatorilor si simpatizantilor PSD.
Azi are loc 'mitingul ceausistilor', de plecaciune in fata lui Viorel.

Presedinte - judecator 'in rem'!

 De ce fel de presedinte are nevoie tara acum?
In situatia actuala, este nevoie acuta de un 'presedinte - judecator'. Un 'judecator profesionist' care sa faca judecati 'in rem' - obiectiv; care sa desparta apele, dreptatea de nedreptate,  care sa dea numai 'castig de cauza tuturor cauzelor,  dreptatii, ca si cu nu ar exista persoane in in oricare dintre cauzele pe care le judeca, sa judece 'in rem', nu 'in personam'.
 Daca va functiona justitia la turatie maxima, obiecti, eficient, accelerat, va functiona intreaga tara, in toate domeniile.
 Inainte de a intra cinstea si corectitudinea in sangele, in firea unui om, trebue ca, pe langa educatia in familie, scoala si societate, individul (persoana) trebue sa aiba teama de dreapta judecata - implacabila (dura lex sed lex!), adica de juristictia celor meniti (scoliti) sa puna in drepturi adevarul si dreptatea.
Cine nu este corect din fire, prin educarea lui, trebue sa fie corect de frica jurisdictiei (a organelor destinate sa asigure functionarea efectiva a legilor dreptatii, in TOATE actiunille unei persoane, in raport cu interesele, cu drepturile celorlalte persoane.
Presedintele tarii trebue sa fie independent politic din convingere, nu fiindca ii cere constitutia sa se metamorfozeze din politician, in independent. diTrebue sa aiba inoculata o convingere profunda, dovedita prin fapte irefutabile, esentiale, sa nu fie un indepedent de fatada, de mantuiala, un mim. Un presedinte independent autentic va judeca faptele, situatiile, actiunile politice 'in rem', nu 'in personam', va face abstractie de identitatea autorilor unor fapte si situatii create de acestia, va indeplini astfel o conditie inexorabila functiei sale., conform constitutiei.
 Ca sa aiba o corecta intelegere a situatiilor pe care le are de apreciat, un presedinte, trebue sa fie ferit de pericolul iesirii din cadrul jurisdictional specific tarii si UE. Pentru asta, este necesar si util ca noul presedinte sa aiba o educatie juridica organizata, prealabila (in universitati de drept!).Evident, pentru a se evita pericolul major ca un Jurist gargaragiu sa fie epuizant prin promisiuni corecte juridic, este strict necesar ca un astfel de candidat sa fi dovedit prin fapte ca s-a specializat si printr-o practica juridica de minimum cincisprezece ani, si sa nu mai aiba legaturi  cu partidele.
Tara a fost asezata de Iliescu pe drumul hotiei 'la libeonstitutia trebue sa puna acceptul major si pe o functie jurisdictionala a presedintelui, nu numai in politica externa si in apararea tarii.
Titulescu a spus : 'Dati-mi p politica interna buna ca sa va dau o ploitica exrerna buna'. Adica, presedintele nu poate face mare mucru prin implicarea in reletiile externe dac nu poate sa aiba raspundere si putere sporita in politica interna, adica , in primul rand, in protectia justitiei si in supravegherea acesteia.
Pare nedemocratic dar, asa cum stau lucrurile la noi azi, este inevitabila aceasta "deviere" pozitiva de la regulile democtariei ideale, de la a da acest inteles notiunii de 'stat de drept', masura propusa mai sus fiind tocmai in interesul demararii functionarii statului de drept Romania.
In aceste sconditii actuale, cu aceste ganduri si convingeri ar trebui sa porneasca un alegator catre secia de votare. Daca nu vor avea toti puterea sau cinstea de a avea astfel de convingeri, trebue ca partea sanatoasa a societatii sa si le manifeste, sa iasa in fata, cu incredere, catre  victoria electorala, o victorie sustenabile a intregii tari.
Sa iasa la vot toti cei ezamagiti de catre politicieni (pe drept cuvant!). Sa li se ofere solutia alegerii unui 'presedinte judecator  in rem', dovedit de actiunile sale temeinice, anterioare, potentate de recunoasterea autoritatii forurilor internationale. Un astfel de candidat, necosmetizat de "specialistii in cosmetizarea preelectorala a candidatilor".
Daca vom incepe cu o justitie dreapta, puternica, va fi pusa intreaga tara, in toate domeniile, pe drumul cel drept, al progresului autentic.
Un aport decisiv trebue sa fie capabil sa il aiba si noul presedinte. Tara are in fata o astfel de oferta - Monica Macovei.

 

Reducerea dilemei electorale

Cu tot respectul si simpatia pentru spiritul dvs. dilematic (si al publicatiei pe care ati fondat-o) consider ca in aceste momente -premergatoare unui vot care ne poate influenta semnificativ viitorul- ar fi nevoie de mai mult decat aceste  constatari (oricat de inteligent si spiritual formulate). Eu cred ca macar de acum inainte (cand lista de candidati este definitivata) ar fi utila o indrumare a electoratului (fie si doar a celui nehotarat sau doar necaptiv) prin intermediul unor analize comparative ale candidatilor. Daca nu cumva considerati ca asta ar conduce la risipirea/reducerea unor dileme, ceea ce ar contraveni spiritului acestei reviste.:) 

pomanagii fraieri

Eu ma tem ca electoratul PSD este tratat drept pomanagiu si fraier, nu atat din lipsa de respect, ci pentru ca asa este in realitate.  PSDul nu face niciun efort sa se distanteze de orientarea electoratului propriu, mai ales ca este exact de aceeasi factura. De ce s-ar bate cu morile de vant, sa-si civilizeze electoratul? Nici nu vrea, nici nu poate, nici nu are rost din punctul lor de vedere. Ce vina are Ponta, daca va fi ales de un electorat necivilizat, neinformat, neharnic si nepriceput? Cineva spunea cu cativa ani in urma, ca Sechelariu era bun, pentru ca te ajuta la nevoie. Asta insemna ca-ti dadea bani sa-ti platesti intretinerea (de preferinta in fata camerelor de filmat). Colac peste pupaza, dreapta este divizata. Nici nu conteaza cine are dreptate, important este ca nu se incheaga o opozitie cat de cat solida. Pana la urma avem conducerea pe care o meritam. Occidentul ne trage de maneca, dar nu cred ca e suficient.

Adăugaţi comentariu

Pentru a putea adăuga un comentariu trebuie să vă conectaţi. Dacă nu aveţi înca un cont, îl puteţi crea acum. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să folosiţi un limbaj civilizat.

CONECTARE    CREAŢI-VĂ CONT

PUBLICITATE

 

Cristina COMANDAŞU

Extraordinarul Daniel Barenboim

Extraordinarul Daniel Barenboim

Din fericire, am avut ocazia să-l vedem de mai multe ori la București pe extraordinarul pianist și dirijor Daniel Barenboim; la 73 ani, Daniel Barenboim pare neobosit și veșnic tînăr – proiectele sînt multe și împlinirile pe măsură. 

citiţi

Cu ochii-n 3,14

● „Teneși, diverse culori, la prețuri incredibile“ – mă îmbie un anunț publicitar. Nu pot să spun decît că sportul alb, oricît de colorat ar fi, se numește tenis. Iar încălțările, oricît de ieftine, se numesc teniși. (M. M.)

● Din discuţiile aberante din viaţa de toate zilele. O doamnă mi-a povestit cum vecinul ei îi ţinea socoteala de cîte ori trăgea apa de la WC noaptea; o alta – cum n‑a plecat ea să lucreze un timp în străinătate pentru că n‑au lăsat-o băieţii ei, care au în jur de 30 de ani, pentru că n-ar mai fi avut cine să le gătească. (I. P.)

citiţi

Soluţie implementată de Tremend
SATI