Ziua Judecății se amînă – partidele de centru sînt cele care înclină balanța politică în Suedia

Carl Henrik FREDRIKSSON
Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
Ziua Judecății se amînă – partidele de centru sînt cele care înclină balanța politică în Suedia jpeg

Duminică, 9 septembrie, Stockholm a fost sub asediu. Media din toată lumea și-a instalat camerele, microfoanele și laptop-urile, gata să relateze căderea unuia dintre ultimele bastioane europene ale democrației social-liberale – poate unul dintre cele mai prestigioase. Nimeni nu a vrut să rateze momentul dezastruos în care modelul suedez cedează, în cele din urmă, sub presiunea imigrației și a integrării eșuate. Mulți se așteptau ca Social-Democrații – forța politică dominantă a Suediei, de mai bine de un secol – să se năruie, așa cum s-a întîmplat și în alte țări europene cu partidele din această familie. Mai mult, era posibil ca populiștii de dreapta, Democrații Suedezi, cu rădăcini în scena neonazistă a anilor 1980, să le ia locul, ca principală forță a politicii suedeze. La așa ceva se așteptau reporterii și comentatorii sosiți de pretutindeni.

Dar nimic din toate acesta nu s-a întîmplat. Ziua Judecății s-a amînat. Unele trusturi de presă internaționale au transmis, totuși, comentariile pregătite de dinainte, atunci cînd au relatat despre rezultatele alegerilor, dar nici unul dintre cutremurele prezise de 10 grade Richter nu a avut loc, de fapt.

Chiar dacă Social-Democrații au avut cel mai slab rezultat din istorie, ei au obținut totuși 28,4% din voturi, într-o țară care are opt partide în Parlament. Ei rămîn cel mai mare partid suedez, depășindu-și cel mai apropiat rival, Partidul conservator Moderat, cu aproape 9%. Situația din Suedia nu poate fi descrisă ca un dezastru nuclear, dacă ne uităm la cvasi-eradicarea Partidului Socia-list din Franța, de anul trecut – și chiar la îngrijorătoarea înfrîngere a Partidului Social-Democrat din Germania (SPD).

Mai mult, Democrații Suedezi au încheiat alegerile cu mult sub pragul de 20%, sub țelul pe care și l-au propus. Încurajați de anumite companii de sondaje, care și au ajustat, în mod evident, eronat algoritmii – pentru a compensa faptul că în trecut au subestimat sistematic voturile populiste –, Democrații Suedezi au sperat că vor deveni cel mai mare partid al țării. Ei și-au dorit să-și dubleze măcar voturile, față de ultimele alegeri, așa cum au reușit de fiecare dată, de cînd Jimmie Åkesson a devenit președintele partidului în 2005. Și au obținut în cele din urmă 17,6% din voturi, cu 4,7% mai mult față de 2014. Ceea ce – chiar dacă înseamnă o victorie electorală și îi face să fie al treilea partid ca mărime din Suedia – nu reprezintă răsturnarea de situație la care mulți se așteptau, și cu atît mai puțin „preluarea puterii“ pe care unii comentatori străini au anticipat-o.

Și totuși, putem vorbi de un scrutin istoric, din mai multe puncte de vedere. Mai întîi, se confirmă faptul că și Suedia este, de acum, o țară europeană ca oricare alta, în care clasa politică trebuie să răspundă urgent întrebării cu care cele mai multe țări europene se confruntă deja de mai multă vreme: cum trebuie tratați populiștii eurosceptici de extremă dreaptă? Începînd cu 9 septembrie, aceasta nu mai este o întrebare tactic-teoretică, ci una de Realpolitik despre cum trebuie guvernată țara. Rămîne de văzut dacă Suedia alege calea austriacă – includerea în cabinet, sau măcar în mecanismul de sprijin parlamentar al guvernului, a populiștilor, după cum au procedat cancelarul Wolfgang Schüssel și Sebastian Kurz – sau pe cea germană – depășirea divizării politice dintre stînga și dreapta prin cooperarea între partidele de centru. Indiferent de calea aleasă, decizia Suediei va fi una consecventă – atît la nivel de politică internă, cît și în ceea ce privește poziția și rolul ei în Uniunea Europeană.

De fapt, aproape o treime din membrii noului Parlament doresc ca Suedia să părăsească Uniunea Europeană. În plus față de succesul Democraților Suedezi de dreapta, care se descriu ei înșiși ca naționaliști și social-conservatori, oponenții lor de la celălalt capăt al spectrului politic, Partidul de Stînga, au obținut 8% din voturi și șapte locuri în plus. Euroscepticii sînt astfel principalii cîștigători ai alegerilor.

După alegerile din 9 septembrie, prima și cea mai arzătoare sarcină ar fi depășirea impasului provocat de scorul cvasi-egal dintre blocurile tradiționale. Nici Partidul de Stînga, Verzii și Social-Democrații, la stînga spectrului, și nici Alianța de centru-dreapta, care cuprinde Partidul Popular Liberal, Partidul de Centru, Creștin-Democrații și Partidul Moderat, nu pot forma un guvern pe cont propriu. Astfel că toate privirile se îndreaptă, o dată în plus, spre Democrații Suedezi, în ideea că ei ar fi cei care pot înclina balanța.

Această perspectivă e de înțeles: „blocurile politice“ au fost o trăsătură definitorie a politicii suedeze din 1945 încoace, cel puțin. Și totuși, dacă urmărim cu atenție ceea ce s-a întîmplat în ajunul acestor alegeri și în noaptea care le a urmat, putem trage o altă concluzie. Nu e vorba de „înmormîntarea blocurilor politice“ proclamată de Stefan Löfvén, prim-ministru (încă) al social-democraților, dar s-ar putea, în schimb, să asistăm la nașterea unui nou bloc de dreapta, format din Creștini-Democrați, Partidul Moderat și Democrații Suedezi. În orice caz, se pare că partidele care vor decide efectiv viitorul politicii suedeze nu sînt cele marginale, ci cele două partide care se află, de fapt, în centrul balanței: Partidul Popular Liberal și Partidul de Centru.

Această schimbare de perspectivă pune în lumină sporirea puterii centrului politic și reprezintă, poate, adevărata răsturnare de situație din politica suedeză, din această toamnă; ar putea fi chiar începutul unui nou model suedez. În Europa sînt destui politicieni care ar avea de cîștigat urmînd maxima lui Theodor W. Adorno: „Sarcina aproape imposibilă este de a nu ne lăsa stupefiați nici de puterea altora și nici de lipsa noastră de putere.“ Oricît de dificil ar părea – și chiar dacă nu fiecare zi de vot e o Zi a Judecății –, multe lucruri depind de acest deziderat. 

Carl Henrik Fredriksson, scriitor și jurnalist, co-fondator al Eurozine și fost redactor-șef al Ord&Bild, cea mai veche revistă culturală suedeză, trăiește în Viena.

traducere din limba engleză de Matei PLEȘU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.