Zece chestii pe care ați vrea să le știți (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Zece chestii pe care ați vrea să le știți (I) jpeg

Am fost săptămîna trecută cîteva zile în Luxemburg și, pentru ca lumea să nu creadă că m-am plimbat ca în vacanță, vă spun cîteva lucruri despre experiența pe care am trăit-o. Am fost invitat, de fapt, alături de colega mea din Bistrița, Monica Halaszi, la École Européenne Luxembourg II, în calitate de autori de manuale, iar eu și ca autor al romanului pentru copii Istoria lui Răzvan, pentru a ține niște ateliere de lectură și scriere creativă cu elevii români care învață în această instituție. M‑am gîndit să vă spun, așadar, zece lucruri pe care ați vrea să le știți despre această experiență și despre ce înseamnă respectiva școală, chiar dacă poate voi mai reveni ulterior cu alt articol, pentru a dezvolta unele idei.

În primul rînd, trebuie să o introduc în scenă pe Maria Monalisa Pleșea, profesoara de limba și literatura română care ne-a invitat. Aflată în această școală de-abia de la începutul acestui an școlar, Maria a plecat din România împreună cu fiica ei de clasa a șaptea, Măriuca. În România fusese profesoară de limba și literatura română în Buzău, fusese și inspector școlar în vreo două rînduri. Are un doctorat pe teatrul lui Matei Vișniec și la baza formării ei profesionale stă un liceu pedagogic. A luat în școala aceasta din Luxemburg un post de profesor pentru învățămîntul primar. Concret, predă elevilor din clasele primare, unde intră în sistemul respectiv de școlarizare și clasa a cincea, limba și literatura română. Ne‑am dat seama, chiar și în puținul timp petrecut de noi acolo, că prezența ei este percepută ca o schimbare importantă, pozitivă, atît de conducerea școlii, cît și de elevi și de părinți. Maria a dinamizat, a diversificat, a făcut mai prietenoasă și mai atractivă ora de limba și literatura română, începînd de la felul în care a valorificat spațiul clasei, decorată acum cu fel de fel de planșe, de produse ale activității elevilor care îți dau sentimentul apartenenței la un spirit național, pînă la modul în care își conduce demersul didactic. A dus cu ea un spirit viu, a revigorat comunitatea de elevi.

În al doilea rînd, trebuie să știți că grupele cărora le predă sînt alcătuite din elevi români care provin de la mai multe rute de studiu. Așadar, aceștia, venind de la linia franceză, engleză sau germană, se întîlnesc cu toții doar la aceste ore de română. Grupele sînt alcătuite din 12-16 elevi, în funcție de numărul total de români pe care îi are școala pe niveluri de studiu.

Trebuie să știți, în al treilea rînd, cine sînt acești elevi. Ei aparțin, majoritatea, comunității de români care lucrează în instituții europene temporar. Unii dintre copii s-au născut în România, alții s-au născut în Luxemburg sau în alte țări europene pe unde părinții lor s-au aflat cu serviciul la un moment dat. Sentimentul apartenenței acestor copii la România este însă puternic, în majoritatea cazurilor. Cînd ne-am întîlnit cu prima grupă, cu elevii de clasa a treia, Monica Halaszi a exclamat: „Ce frumoși sînteți! Oare de ce?“. Răspunsul unui băiețel a fost prompt formulat în această cheie: „M-am născut în România!“.

Ce statut are această școală, în al patrulea rînd? École Européenne Luxembourg II are statut de școală privată, nu face parte din sistemul de învățămînt public al ducatului, ea reunind elevi de diverse naționalități din Uniunea Europeană. Dar este o instituție care se află în strînsă legătură colaborativă cu statele din care provin elevii, iar profesorii care predau limbi și literaturi naționale sînt, în marea lor majoritate, angajați prin concursuri organizate de ministerele Educației din țările de proveniență ale elevilor. Există și posibilitatea angajării directe, de către conducerea școlii, a unor profesori, cu statut temporar, de suplinitori. Cei angajați prin concursuri de către ministere au un mandat de patru ani care, firește, se poate prelungi prin alt concurs sau prin contract de suplinitor, direct cu școala. În principiu, elevilor li se plătește taxa de școlarizare de către instituțiile unde lucrează părinții. Dacă însă părinții nu sînt angajați ai unei instituții europene, pot să își dea elevii la școala aceasta plătind ei taxele de școlarizare. După cum îi spune și numele, este a doua astfel de școală din Luxemburg, prima devenind neîncăpătoare, și s‑a dat în folosință prin 2012.

Vă mai spun, în al cincilea rînd, că École Européenne Luxembourg II a fost construită la periferia orașului, deși e greu de spus așa ceva, căci orașul se întinde practic pe toată suprafața ducatului, între localități nefiind zone mari de pustietate sau de terenuri agricole, deși spațiile verzi sînt omniprezente și parcă te afli peste tot, cu excepția centrului propriu-zis, în mijlocul naturii. Așadar, École Européenne Luxembourg II este o școală relativ nouă, construită din temelii într-un spațiu extrem de generos. Am fost și în École Européenne Luxembourg I, care e mai apropiată de centru, la cinci minute de mers pe jos plus o stație de tramvai distanță de noua Bibliotecă Națională – care e, de asemenea, un loc impresionant –, școală care are, și ea, un spațiu generos, dar nu de anvergura celui de care dispune École Européenne Luxembourg II. Ca să vă faceți o idee, are clădiri distincte pentru învățămîntul primar, pentru gimnaziu, respectiv pentru liceu, de asemenea, o clădire administrativă, în care doar cantina se întinde pe două niveluri, cu săli distincte pentru elevii de primar, respectiv gimnaziu și liceu, cu o sală de spectacole de 700 de locuri, mai are clădiri destinate activităților sportive, în speță bazin de înot, alături de terenurile exterioare de recreație și de sport, care se întind pe suprafețe apreciabile. Spre exemplu, de la clădirea nivelului primar pînă la cantină parcurgi o distanță cam de cinci minute de mers pe jos.

Și pentru că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din tîrg, voi rămîne eu fără spațiu pentru această prezentare, limitîndu-mă astăzi la aceste prime cinci lucruri, urmînd ca săptămîna viitoare să revin cu celelalte cinci pe care le-am promis.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Foto: École Européenne Luxembourg II © Horia Corcheș

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.