"Wilderizarea" Olandei, "lepenizarea" Europei

Publicat în Dilema Veche nr. 428 din 26 aprilie - 2 mai 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Întrebaţi despre şansele reale ale României şi Bulgariei de a fi primite în spaţiul Schengen, anumiţi diplomaţi europeni răspundeau direct şi, aparent, fără speranţă pentru noi: „Aşteptaţi să cadă guvernul din Olanda, după aceea, mai vedem!“.

Într-adevăr, actul politic aflat la baza coaliţiei liberal-conservatoare de la Haga, susţinută în parlament de Partidul Libertăţii, populist şi antieuropean, stabileşte că, pe timpul mandatului actualului cabinet, Olanda se va opune oricărei extinderi a spaţiului Schengen. Această prevedere atît de categorică fusese, probabil, una dintre condiţiile puse de Partidul Libertăţii pentru a asigura susţinerea coaliţiei, altfel minoritare.

Noroc că acest guvern olandez nu datează decît din octombrie 2010. Ce s-ar fi întîmplat dacă o asemenea construcţie politică ar fi exercitat puterea în timpul cînd România se pregătea să semneze Tratatul de Aderare, în a doua parte a lui 2004 nici nu este greu să ne imaginăm. Oricum, şi fără Partidul Libertăţii susţinător al guvernului, Olanda a încercat atunci, pe ultimii metri, blocarea Tratatului.

Cînd sînt întrebaţi despre România, europarlamentarii Partidului Libertăţii spun şi astăzi că locul ei nu se află în Uniunea Europeană. Şi că primirea României a fost o greşeală care nu se va mai repeta în cazul Acordului Schengen.

Iată însă că, la începutul acestei săptămîni, premierul Mark Rutte a prezentat reginei Olandei demisia cabinetului său. Motivul nu este legat de chestiunea Schengen şi nici de vreun subiect sensibil al relaţiilor europene, acolo unde Partidul Libertăţii, al lui Geert Wilders, are idei puţine, dar ferme: fără monedă unică, fără solidaritate cu flancul sudic, fără graniţe deschise, fără drept de muncă pentru cetăţenii din Est.

Guvernul Mark Rutte a căzut fiindcă nu a reuşit să negocieze cu Partidul Libertăţii măsurile menite să reducă deficitul intern al Olandei – măsurile de austeritate, adică. Este, desigur, un lucru curios cum de un partid declarat de dreapta, ai cărui lideri nu conteneau, de pildă, să-i numească pe greci nişte leneşi incapabili să se reformeze, ajunge la rîndu-i să adopte un comportament de stînga.

Bineînţeles, Geert Wilders a ţinut-o pe-a lui: măsurile de austeritate sînt cauzate de apartenenţa Olandei la euro şi, în general, la Uniunea Europeană.

Acum, odată cu demisia guvernului, primul pas în direcţia alegerilor anticipate a fost făcut. Şi este interesant de urmărit cine va avea cîştig de cauză: liberalii şi conservatorii, aflaţi la putere? Opoziţia de centru-stînga? Sau, mai degrabă, micul partid populist şi antieuropean, a cărui decizie de a nu susţine măsurile de austeritate a dus la căderea guvernului? Nu cumva Geert Wilders îşi va întări poziţia de powerplay pe scena politică?

Este interesant de urmărit dacă Partidul Libertăţii va deveni ţinta atacurilor foştilor aliaţi din coaliţie, din cauză că a dus la destabilizarea situaţiei – dobînzile pentru împrumuturile Olandei deja au crescut pe pieţele financiare. Sau dacă nu cumva foştii aliaţi vor gîndi în termeni de realpolitik şi îl vor proteja pe Wilders, cu gîndul unei viitoare colaborări.

Un lucru este cert: Partidul Libertăţii a dat o lecţie despre cum un mic partid de extremă poate ţine în şah un guvern al dreptei tradiţionale, cum poate impune agenda şi, eventual, cum poate trage cîştig electoral, în cele din urmă. Şi toate acestea, fără a-şi fi asumat, vreo secundă, cu adevărat, răspunderea guvernării!

Să aruncăm acum o privire şi spre Franţa. Presa europeană se grăbeşte să spună că doar o minune îl mai poate salva pe Sarkozy. Şi odată cu aceasta, comentatorii încep să ia în calcul o schimbare a direcţiei din care bate vîntul politic în Europa.

Dar ce fel de schimbare? Să privim la temele circulate în dezbatarea electorală din Franţa: protecţionism, teama de imigraţie, permisiunea de a renegocia Tratatul de stabilitate fiscală. Şi parteneriatul cu Germania este pus la încercare, prin propunerea de revizuire a rolului Băncii Centrale Europene, o idee susţinută de ambii candidaţi calificaţi în turul al doilea, dar respinsă la Berlin. A mai fost propusă, de către Nicolas Sarkozy, şi revizuirea Tratatului Schengen, prin înăsprirea controalelor la frontierele externe şi acordarea către state – şi nu către Comisia de la Bruxelles – a dreptului de a decide asupra reintroducerii controalelor la graniţele interne.

A fost una dintre cele mai antieuropene dezbateri electorale din Franţa, candidaţii intuind că vor fi aleşi nu pentru ceea ce ei propun în favoarea proiectului european, ci pentru vehemenţa cu care se pronunţă împotriva acestuia.

Se spune că primul tur al alegerilor l-a avut drept cîştigător pe socialistul François Hollande. Dar, moralmente, confruntarea a fost adjudecată de cel de-al treilea clasat, Marine Le Pen. Discursul ei a contaminat, pur şi simplu, dezbaterea premergătoare alegerilor. De unde şi scorul istoric realizat de liderul Frontului Naţional, aproape 20 de procente.

Ce se va întîmpla acum?

În turul al doilea, candidatul socialist François Hollande nu are altă şansă decît de a continua prestaţia care i-a adus succesul pînă acum. Nimeni nu aşteaptă mari surprize din partea lui. Pentru Nicolas Sarkozy însă, unica şansă de a recupera este să-i curteze şi mai puternic pe alegătorii extremei drepte, pe care să-i convingă să vină la vot, în ideea că el va aplica, în cea mai mare parte, ideile lui Marine Le Pen. Şansa lui Sarkozy este să se „lepenizeze“ şi mai mult.

Cu ce consecinţe, asupra Franţei şi a Europei, vom vedea.

Nu demult, într-un interviu acordat presei germane, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker îi caracteriza pe liderii actuali ai Europei ca pe nişte „pragmatici lipsiţi de talent“, nedemni de proiectele predecesorilor. Evoluţiile din Olanda şi Franţa par să-i dea dreptate.     

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.