Viitorul cade-n gol

Publicat în Dilema Veche nr. 751 din 12-18 iulie 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

În dramaturgia de început a lui Eugène Ionesco există o piesă intitulată Viitorul e în ouă. E vorba despre un cuplu tînăr care, mai ales din cauza unui soi de „dumirire“ metafizică a soțului, nu face copii; soțul decide că n-are rost să procreeze din moment ce lumea este infestată iremediabil de rău și, oricum, toți oamenii mor. Bizar, sîntem într-o situație în care femeile nu nasc prunci vii, ci fac ouă, din care se nasc, ulterior, „puii“ de oameni, totul fiind regizat de un fel de mort-viu (bunicul tînărului). Piesa e puternică. Grotescul personajelor, răceala lor și dezumanizarea totală a celor care, paradoxal, vor să facă alți oameni au, în țesătura dramatică a lui Ionesco, forța unui pumn în plex.

În ultima vreme, mi-a venit adesea în minte Viitorul e în ouă. Văzînd devoțiunea cu care absolut toată lumea politică plus o bună parte din popor s-au dedicat Codului Penal de un an încoace, mă întreb dacă nu cumva, așa cum viitorul „rasei“ era în ouă în piesa lui Ionesco, viitorul României e în Codul Penal, în farsa absurdă în care jucăm zi de zi, pretinzînd că trăim. Priviți-i pe toți: jucători politici și galerii, antrenori și comentatori, înțelepți și nebuni, sforari și inutili, inocenți și conspiraționiști (inclusiv conspiratorii, căci nu ajungi să fii conspirator dacă nu ești, înainte, conspiraționist) cum se luptă pînă la epuizare pentru Codul Penal! Unii vor să-l schimbe, alții vor să-l țină neatins – ce încleștare! În general, de cîțiva ani, cel mai folosit cuvînt în discuțiile politice este „pușcărie“. Și nu doar că unii vor să-i vadă în pușcărie pe alții – toți vor să-i vadă în pușcărie pe ceilalți. Despre obsesia penitenciară din mediul nostru politic am mai scris. La fel și despre ideea tîmpită că rolul pușcăriei este să rezolve conflicte politice. Cum se supără un politician pe altul, face o plîngere penală și anunță că, dacă plîngerea lui nu se termină cu o condamnare la galere, Justiția e defectă. Ei bine, în tot scandalul acesta, permiteți-mi să strecor un suspin: ce țară tristă, ce țară căzută, ce timpuri nefericite trăiește o țară care ajunge să aibă Codul Penal drept preocupare principală! Studiile – și nu numai – mă îndreptățesc să spun că știu cîte ceva despre ce poate și ce nu poate face o astfel de lege. Un Cod Penal nu poate construi o țară și nici nu poate opri prăbușirea ei cînd a început să o ia la vale. Un Cod Penal nici nu aduce fericire, nici nu te salvează de nenorociri. Viitorul o fi el în ouă sau nu, dar în Codul Penal nu e în nici un caz!

Altfel, înțeleg foarte bine care sînt mizele asediului pesedeilor asupra Codului Penal și, tocmai de aceea, mi se pare că nu Codul este, de fapt, în cauză. Orice lege se poate reface. Șubrezirea Codului Penal este oricînd remediabilă de o nouă majoritate. Soluția e simplă: dacă românii vor o altă majoritate decît cea pesedistă, s-o voteze și acea majoritate va repara Codul Penal, grav distrus de pesedei. Va scăpa, însă, Dragnea – strigă exasperați cei care au învățat din ziare cum e cu aplicarea legii mai favorabile. Da, Dragnea scapă, dar Codul Penal tot va trebui reparat, căci există viață și dincolo de Dragnea. Iar Dragnea scapă, mai ales, pentru că marile lui făptuiri potențial penale sînt necercetate. Totuși, e ridicol ca un tip de anvergura lui să se împiedice de două biete funcționare care lucrau la partid și erau plătite prost de Consiliul Județean. Sincer, așteptam altceva de la procurori…

Așa cum barbarii secolelor III-VI asediau Imperiul Roman mușcînd cu sete din trupul său prăbușit, cu scopul mic de a găsi mîncare, femei și aur, fără să aibă conștiința că distrug o civilizație și închid o eră, pesedeii s-au repezit la Codul Penal din simplul motiv că vor să scape de procese și de anchete, fără să aibă conștiința că distrug un stat (deloc paralel!) și, poate, închid o eră. Sînt astăzi speriat nu pentru că pesedeii lui Dragnea încearcă să dărîme statul – alții înaintea lui (de pildă, fostul lui prieten V. Ponta și fostul lui aliat C. Antonescu, de care am cam uitat) au încercat și ei. Ei bine, atunci statul nu s-a lăsat dărîmat. A rezistat. E drept, cu un contrafort serios, bine pus la vreme de Uniunea Europeană. Șocant și descurajant, însă, este că acum statul cedează. Și aș vrea să vă invit să priviți peste Codul Penal, depășind isprava personajului zilei.

Pînă la Dragnea, unul ca el încerca să scape de pușcărie negociind discret, șantajînd aparte sau șpăguind rafinat. Dragnea e primul care convinge o majoritate parlamentară să schimbe o lege pentru ca el să scape. Sigur, cu el mai scapă și alți cîțiva, dar nu aceia au putut mobiliza majoritatea, ci el și numai el. Impactul acestei premiere în politica noastră va fi uriaș. Mă aștept ca exemplul lui să nască o tradiție oribilă. Nu va trece mult și vor veni alții și alții care vor face la fel: vor putea mobiliza o majoritate parlamentară pentru interesul lor personal direct. Acum înțelegeți de ce cred că definiția legală a unei infracțiuni e o miză mică de tot în raport cu perspectiva care se deschide? Ei bine, mie mi se pare că urgența este închiderea acestei perspective. Dragnea a arătat tuturor ceea ce unii dintre noi știam doar din cărți: în democrație, crima perfectă se comite cu votul majorității parlamentare.

Asta înseamnă, concret, că adepții sistemului parlamentar în România trebuie să admită că ideea lor – bună, desigur, în UK sau în Germania – naște monștri pe malul noroios al Dîmboviței. Urgența absolută mi se pare aceea de a răspunde acestui eșec al parlamentarismului cu o puternică ofensivă politică de refondare a statului nostru. Cînd Parlamentul, Justiția, Curtea Constituțională, Guvernul și președintele – toate marile instituții ale țării – funcționează antagonic, haotic, sînt speriate, impredictibile și, la limită, iraționale, întregul soft democratic al republicii trebuie reinstalat. Răspunsul lucid ar trebui să fie o mișcare pentru un nou aranjament constituțional. România democratică are nevoie de o Constituție de tip american, cu legislativ și șef al executivului aleși separat, cu puteri egal distribuite între Guvern și Parlament și cu un arbitru constituțional instituționalizat într-o Curte Supremă alcătuită din judecători (numai judecători!) desemnați pe viață. Că numirile pe viață nu sînt bune este o sperietură prostească. Ele nu sînt bune în politică, dar în privința judecătorilor sînt foarte înțelepte. Pentru cele mai înalte scaune judecătorești, sînt de o mie de ori preferabili profesioniști desemnați pe viață decît funcționari politici care aleargă după sprijinul partidelor odată la n ani, ca să fie desemnați sau redesemnați.

Cine ar trebui să ridice steagul acestei lupte? Președintele însuși, căci el e cel dintîi chemat să apere statul. Dar este președintele Iohannis un luptător în apărarea statului român, un vizionar dotat cu inteligență politică și curaj în stare să-l scoată din colții hienelor? Iată o întrebare care cade în gol.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.