La New York, Broadway a devenit o stradă dedicată pietonilor și cicliștilor. Această transformare a presupus o perioadă de tranziție îndelungată și numeroase adaptări și intervenții la intersecțiile cu celelalte bulevarde. Pandantul european al bulevardului din metropola americană, Gran Vía din Madrid, urmează să treacă, în următorii cinci ani, prin același tip de transformare: obiectivul este ca, la final, pe Gran Vía să circule doar pietonii, cicliștii, taxiurile și mașinile de livrare. Planul, susținut de partidele de stînga și de numeroase organizații de mediu, stîrnește controverse. Mașina personală a devenit mijlocul de transport privilegiat al madrilenilor. De ce ar renunța la acest privilegiu? La Berlin, autoritățile locale s-au angajat să închidă circulației auto unul dintre cele mai emblematice bulevarde ale capitalei, Unter den Linden. Și acolo s-au iscat numeroase controverse. Doar că situația e oarecum diferită. Spațiul public a devenit un vast cîmp de luptă în plan ideologic. Unele argumente sînt furnizate tocmai de activiștii de stînga. Pentru ei, planul de pietonalizare ar fi doar o modalitate de a face bulevardul mai atractiv pentru turiști și de a face viața mai plăcută pentru locuitorii (înstăriți) ai cartierelor adiacente. Restricțiile de circulație pentru mașini vor avea drept consecință o accentuare a fenomenului de gentrificare, adică vor produce noi și insuportabile inechități pentru locuitorii mai săraci ai orașului. Dincolo de micile sau marile războaie ideologice, decongestionarea traficului pare să fi devenit principalul obiectiv al politicilor de urbanism în multe metropole occidentale. Cetățenii sînt invitați să renunțe la mașini cu promisiunea că li se va oferi, în schimb, un oraș mai curat, mai atractiv, mai uman.

Această tendință de „pietonalizare“ a orașelor livrează deja rezultate notabile. Modelul „orașului pietonal“ a fost conceput și aplicat la Copenhaga, în ultimul deceniu, de celebrul urbanist Jan Gehl. Planul prevede, printre altele, lărgirea trotuarelor, transformarea străzilor în zone comerciale, reducerea vitezei de circulație a mașinilor, eliminarea progresivă a locurilor de parcare din centru, promovarea bicicletei ca modalitate principală de deplasare pe distanţe scurte şi medii prin amenajarea de piste dedicate. Și în Finlanda, autorităţile locale încearcă să găsească soluţii pentru a descuraja traficul de maşini. Planul cel mai ambiţios, elaborat de edilii capitalei Helsinki, vizează dispariția şoferului-cu-maşină-proprie în favoarea transportului în comun inteligent: autobuze cu trasee flexibile, în funcţie de comenzile primite din partea utilizatorilor. Scopul acestui program de remodelare a oraşului este scăderea timpului petrecut în trafic, eliminarea congestiilor, scăderea substanţială a poluării, reducerea numărului de accidente rutiere şi reutilizarea locurilor de parcare în beneficiul populaţiei. Iar capitala Norvegiei, Oslo, se pregăteşte să elimine maşinile personale din zona centrală. Pe lîngă dezvoltarea sistemelor de transport integrate şi automate, primăria promite să ofere cetăţenilor mai mult spaţiu pentru divertisment şi mai multă verdeaţă, eliminînd, treptat, locurile de parcare din interiorul inelului central. Centrul oraşului va deveni o amplă zonă pietonală întreruptă doar în cîteva puncte de trasee de transport în comun.

Mult mai aproape de noi, la Viena, primăria a decis să transforme Mariahilfer Strasse în zonă pietonală, un proces care a presupus investiții considerabile și riscuri politice importante pentru aleșii locali: proiectul a fost, inițial, aspru criticat. Interdicția de a circula cu mașina pe bulevardul central nu a fost bine primită. Asta pînă cînd au apărut rezultatele. Astăzi – printre altele, și datorită acestei măsuri radicale –, Viena e considerată a fi orașul european cel mai „locuibil“. Numărul mașinilor personale a scăzut constant în ultimii zece ani, pe măsură ce soluțiile de transport în comun au devenit tot mai fiabile. Viena a devenit una dintre capitalele europene cu cel mai scăzut trafic de mașini: sînt 370 de autovehicule la mia de locuitori.