Un Davutoglu român sau doar un jucător politic?

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Numirea profesorului Andrei Marga în fruntea Ministerului Afacerilor Externe a surprins pe toată lumea. La obişnuita bursă a zvonurilor, care precede de fiecare dată anunţarea unei noi echipe ministeriale, universitarul clujean era dat ca „sigur“ la Educaţie, cu atît mai mult cu cît mai ocupase această funcţie – şi nu fără a lăsa urme adînci în sistem –, iar în ultimul timp se remarcase drept unul dintre criticii cei mai duri ai fostului ministru Daniel Funeriu.

Odată nominalizat la Ministerul Afacerilor Externe, principala critică venită imediat dinspre mass-media şi dinspre adversarii politici a fost aceea a lipsei experienţei sale diplomatice. Chestiunea trebuie privită însă cu atenţie. În primul rînd că Andrei Marga nu este primul şef al diplomaţiei româneşti „aterizat“ din afara sistemului. Au mai fost Adrian Severin, Andrei Pleşu, Petre Roman, Adrian Cioroianu, fiecare cu prestaţii şi rezultate care trebuie analizate de la caz la caz. Oricum, profesorul Marga nu este cel dintîi în această situaţie.

Nici diplomaţiile străine nu ne oferă modele într-un sens sau în celălalt. Miniştrii de Externe pot avea în spatele lor cariere diplomatice sau nu.

În Germania, prin tradiţie, poziţia de ministru de Externe îi revine liderului partidului mai mic din coaliţia de guvernămînt – cazul ecologistului Joschka Fischer sau al liberal-democratului Guido Westerwelle. Se înţelege, aceştia nu vin din diplomaţie, ci de-a dreptul din politică.

Pe Ahmet Davutoˇglu, de exemplu, îl putem găsi în mai toate clasamentele consacrate celor mai influenţi sau puternici lideri globali. Iar ministrul de Externe turc vine şi el din mediul universitar de la Istanbul – a fost însă consilier de politică externă al premierului, a fost implicat în luarea deciziilor din cadrul politicii externe a ţării sale şi în 2003 a primit un titlu onorific de ambasador, semn că ascensiunea sa era deja pregătită.

Pînă la urmă, nu faptul că ministrul de Externe a parcurs sau nu treptele carierei diplomatice contează pentru succesul global al unei ţări. Ci mai degrabă cristalizarea unor interese clare şi încadrarea lor într-o concepţie despre lume, acceptată de toţi actorii politici şi promovată de aceştia, cu nuanţele specifice fiecărei familii politice în parte.

Este Andrei Marga exponentul politic al unei astfel de concepţii? Deocamdată, în timpul audierii de luni, din cadrul Comisiilor de Politică Externă ale camerelor parlamentare, universitarul clujean a ţinut să-şi marcheze teritoriul, trimiţînd un mesaj clar către Palatul Cotroceni: în Constituţie sînt prevăzuţi mai mulţi actori care trebuie să facă politica externă, iar „preşedintele, Guvernul, Parlamentul trebuie să conlucreze, respectîndu-şi reciproc competenţele“.

Andrei Marga încearcă astfel să şteargă mitul potrivit căruia preşedintele ar deţine rolul primordial în domeniul politicii externe. Este adevărat, Constituţia este destul de zgîrcită cu atribuţiile preşedintelui. Potrivit Art. 91, acesta poate doar să încheie tratate internaţionale, negociate de Guvern, şi să le trimită spre ratificare Parlamentului, într-un timp rezonabil. Mai există, desigur, atribiţiile onorifice de primire a scrisorilor de acreditare din partea ambasadorilor străini şi numirea ambasadorilor României, însă la propunerea Guvernului.

Pare că noul ministru de Externe doreşte să joace un rol mai important în politica externă decît (cel puţin) predecesorii săi din timpul Guvernului Emil Boc. Din punctul de vedere al politicii interne, este un pas spre izolarea lui Traian Băsescu, „închiderea“ lui în cadrul strict al Constituţiei şi sfîrşitul „preşedintelui jucător“. Se poate observa şi o atitudine mai ofensivă a PNL împotriva preşedintelui, care l-ar dori, probabil, suspendat şi demis cît mai repede, spre a-i face loc lui Crin Antonescu. În timp ce PSD se arată ceva mai rezervat – i-ar conveni, probabil, ca Traian Băsescu să-şi termine liniştit mandatul, la finele lui 2014. Pînă atunci, nimeni nu poate să prevadă ce se va întîmpla cu USL şi nu este exclus ca şi PSD să înainteze un candidat la preşedinţie, intrînd în joc cu şanse reale.

Dar cel puţin pentru moment este de aşteptat un partid liberal care va urmări foarte atent orice mişcare a preşedintelui în apropiarea „liniei de demarcaţie“ şi va reacţiona ferm dacă acesta va depăşi – real sau în închipuire – cadrul constituţional. Este de aşteptat, de asemenea, ca nici preşedintele să nu rămînă dator – iar răceala cu care l-a primit pe Andrei Marga s-a făcut simţită şi în timpul festivităţii de depunere a jurămîntului de la Palatul Cotroceni.

Să fie însă doar acesta rolul noului ministru de Externe? Sau Andrei Marga îşi doreşte cu adevărat să pună bazele unei concepţii noi a politicii externe româneşti? Dacă ar fi să revenim la comparaţia cu universitarul din Istanbul, Ahmet Davutoˇglu, acesta din urmă avea deja în spate, la preluarea mandatului, o lucrare importantă. Volumul său Stratejik Derinlik („Profunzimea strategică“), din 2001, a devenit imediat foarte popular în rîndul elitei politice, universitare şi militare din Turcia.

Pur şi simplu, Davutoˇglu spărgea un mit, acela al complexului republicii lui Atarütk faţă de trecutul imperial. Profesorul din Istanbul demonstra că trecutul otoman este, de fapt, un mare avantaj pentru Turcia, şi nicidecum o povară. Concepţiei i s-a spus imediat „neo-otomanism“, dar liderii turci au respins orice idee de revanşă. Azi, Turcia, aflată în plin avînt economic, şi-a crescut considerabil influenţa în spaţiul dominat odinioară de fostul Imperiu Otoman. Ceea ce a contribuit din plin la profilarea Turciei ca un jucător de mare calibru în jocul global.

Cursurile şi lucrările de istorie a filozofiei, de filozofie politică şi filozofia religiei, aparţinînd universitarului clujean Andrei Marga, consacrate printre altele chiar ideii de unificare a Europei, pot fi o bază pentru conturarea unui concept cuprinzător de politică externă, aşa cum a fost cazul cărţii lui Ahmet Davutoˇglu.

Depinde de actualul ministru de Externe dacă va merge pe drumul acesta sau va rămîne în cadrul jocului politic intern.  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.