Umbra lui Bolkestein la Berlin

Publicat în Dilema Veche nr. 649 din 28 iulie - 3 august 2016
Nevoia de Securitate jpeg

De-abia mă lămurisem că avem cetățeni români de etnie romă care dau frisoane imigranților cu vechime mai mare în Germania, pentru că „nu știu cum să se poarte în lume și sînt jegoşi“. În aceeași seară aflasem și cît de greu le e nemților să facă față milionului de sirieni, afgani sau irakieni care încearcă să obțină statutul de refugiat. Administrarea taberelor de imigranți a devenit o afacere în toată regula, cu marje de profit spre 60%, iar biznisul nu este ferit de „împreună-lucrare“ cu cei care sînt plătiți să verifice dreapta cheltuire a fondurilor publice.

Am ajuns apoi la o școală primară, într-un cartier de condiție medie, în Berlin. Doamna învățătoare era o tipă faină, dedicată meseriei, foarte bună vorbitoare. Ne-a explicat care sînt dificultățile meseriei în Berlinul de azi. În primul rînd, s-a nenorocit norma didactică. De la 19 elevi în clasă, au ajuns la 24, vai mie! Îmi și închipuiam mina „înțelegătoare“ a învățătoarei fiicei mele, în București, cu 34 de copii în clasă! Plătită cu aproximativ o zecime din salariul nemțoaicei. Doamna se plînge de Willkomen Klassen, adică de clasele special dedicate refugiaților, cu numai 12 copii. Care copii nu știu boabă de germană, în timp ce profesorii nu știu boabă de arabă. Predatul este, vă închipuiți, un chin, mai ales pentru că nu au destui profesori. „De ce nu apelați la unii refugiați? Îmi închipui că mulți dintre ei au la bază meseria de profesor. Pot fi folosiți, dacă voi nu aveţi destule cadre…“, aruncă colegul din Slovacia. „De unde să știu eu ce le spune omul ăla? De unde să știu care îi este, cu adevărat, calificarea?“, răspunde doamna învățătoare. „Puteți, măcar, să mergeți în taberele de refugiați, să îi învățați acolo germana, împreună cu mamele“, sugerează colega din Grecia. Ei așa fac, în Lesbos. „În Germania, şcoala se face numai în şcoală, prin oameni pregătiți de către şcoală“, ni se răspunde. „În plus, nu ni s-ar plăti ore suplimentare.“ Păi, în cazul ăsta, cum să-i înveți limba germană pe niște puști traumatizați care au făcut mii de kilometri pe jos din Siria pînă în Berlin, care tresar de cîte ori se deschide ușa clasei și care privesc orice înghețată ca pe un dar divin? Cum să îi aduci la o oarecare normalitate? Mutîndu-i din școală în școală o dată la două-trei luni, după cum spune legea? Privîndu-i, în acest fel, de singura ancoră de stabilitate și predictibilitate din viața lor, adică orele de la școală? „Nuu!“, zice doamna. „Dacă ar avea mai mulți învățători, multe lucruri ar merge mai bine.“ „Păi, de unde să îi luați?“, întreb și eu. „Cred că țările membre ar fi o sursă bună“, mi se răspunde. Îmi sare țandăra, instantaneu. 

Ei vor să importe învățători și profesori din România. Ăștia sînt siguri, nu predau Șaria, unii vorbesc binișor germana. Tocmai buni. Mă enervez. „Păi, bine, doamnă, atunci cînd se negocia Directiva Bol­kestein, acum vreo zece ani, dumneavoastră și sindicatele dumneavoastră, din Germania, Franța și alte vechi state membre, erați în stradă și manifestați ca nu cumva să se liberalizeze sectorul educației! Atunci argumentați cum că educația este musai a statelor membre, un domeniu național de acțiune. Acum, vreți să importați cadre pregătite pe banii contribuabililor români, doar pentru că sînteți la ananghie.“ „Atunci erau alte vremuri“, mi se spune, „acum avem nevoie, așa că vom importa. Nu aveți cum face față salariilor pe care noi le oferim.“ Tac. N-am ce să zic. Asta e Europa aia Unită, pe care o visează tot românul.

What’s in it for me?“, asta e Europa. Așa îmi spune și mahărul de la Ministerul Federal de Externe. Recunoaște, elegant, că Uniunea Europeană are un singur nume, o singură miză: care-mi este profitul? Ce pot obține, în avantaj național? Asta e tot. Nimic mai mult. Se poate ca tocmai de aceea să fie UE în pragul dizolvării? Poate că da… Vin săptămîna viitoare cu detalii în plus. 

(Călătorie realizată la invitația Ministerului Federal de Externe al Republicii Federale Germania și susținută de Public Diplomacy Initiativkreis e.V. și Ambasada Germaniei la București.)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.