Ţarina-accident

Publicat în Dilema Veche nr. 647 din 14-20 iulie 2016
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

A trecut o lună de la alegerile locale din București și, deja, s‑au epuizat cîteva capitole serioase din manualul de indignare. Deși nu a apucat să administreze mai nimic, noua conducere a orașului s-a văzut obligată să stingă mai multe mici incendii pentru care responsabilitatea nu îi aparține decît într-o măsură discutabilă. Întîrzierea nepermis de mare a lucrărilor de la Pasajul Piața Sudului, spre exemplu, nu poate fi reproșată actualei administrații decît cu un efort mare și inutil de imaginație. Ceea ce se poate trece cu minus în dreptul doamnei Firea sînt o serie de declarații, mai degrabă nefericite decît dăunătoare.

În fapt, nu prea știm mare lucru despre intențiile administrației orașului, după cum probabil nici noii administratori nu știu. Din informațiile pe care le am pînă acum, știu doar că la nivelul Primăriei Generale se încearcă în această perioadă un fel de trecere în revistă a principalelor probleme ale orașului. Un audit ar fi un cuvînt cam pretențios pentru mirările cu care noii conducători ai Bucureștiului punctează cîte o descoperire prin bucătăria internă a metropolei.

Și atunci de unde atîta indignare la adresa primarului? Un prim răspuns ține de victoria dincolo de orice nuanță din alegeri. Sînt oameni care nu s-au obișnuit încă cu ideea că PSD poate cîștiga atît de clar orașul. Apoi, o categorie aparte sînt aceia care nu o simpatizează deloc pe titulara postului. Aceștia nici măcar nu vor încerca să o asculte. O a treia voce, cea mai slabă și haotică, din păcate, e cea a opoziției din Consiliul General. Avem acolo un USB prea nou și prea preocupat de ambiții naționale, un PNL prea vechi și prea dezinteresat (ca să fiu politicos) de București și un PMP prea cufundat în calcule de supraviețuire. Iar slăbiciunea opoziției face ca efortul de cenzură a administrației să se mute – a cîta oară? – în zona rețelelor sociale. De aici strigătele de furie, nu întotdeauna logice sau întemeiate pe informații corecte.

Așa cum arată lucrurile acum, la doar o lună după alegeri, Bucureștiul pare părăsit, la nivel politic, în brațele unui mini-USL a cărui viziune pentru oraș nu este deloc clară. Dincolo de bancurile legate de nominalizarea unui viceprimar ridiculizat de tabloide, nu există date care să permită conturarea unei proiecții clare a viitorului orașului. Ca o paranteză, rețin că viceprimarul (demisionat între timp) este fost stagiar la cabinetul de europarlamentar al noului șef al filialei București a PNL. Sînt greu de combătut o senzație de noncombat și o oarecare aversiune la coincidențe.

Nu știm dacă și cum va fi controlată dezvoltarea orașului. Continuăm să construim locuințe și birouri fără infrastructură? Continuăm să aplicăm corolarul capitalist-pervers al distrugerii patrimoniului la decretele lui Ceaușescu, care urmăreau același lucru? Cum rămîne cu cartierele fără teatre, cinematografe sau orice alt fel de spațiu de agregare comunitară? Vom continua să ne mulțumim cu un București a cărui viață culturală trăiește pe repede-înainte în cei trei-patru kilometri pătrați din centru, în timp ce periferia începe devreme și se termină tîrziu? Pentru că, să nu amăgim, 80% din București este un deșert locuit, o cazarmă ai cărei oameni iau adesea chipul blocurilor în care își duc viața.

Alt lucru pe care nu îl știm e dacă municipalitatea va avea curaj să extirpe tumoarea din serviciile publice aflate sub controlul ei. Cazul Apa Nova, de exemplu, este cel mai flagrant. Nu a trecut nici un an de zile de cînd procurorii DNA descopereau că monopolul francez de la București a mărit ilegal tarifele folosindu-se de șpăgi date la nivelul Primăriei. O analiză publicată în presă remarca faptul că, între 2000 și 2013, costul apei în București a crescut de 17 ori. Cazul ăsta e special doar prin amploarea dezastrului și distanța ostentativă pe care instituția Primăriei a pus-o între dezvăluiri și acțiunea proprie. Pur și simplu, administrația locală NU a vrut să discute sub nici o formă despre acest subiect, indiferent cine i-au fost șefii. Nici sub actualul mandat nu sînt cine știe ce semne că se va întîmpla ceva. Nu pînă acum, cel puțin.

Problema e că administrația Firea are prea puține stimulente să se ocupe de toate astea. De ce ar face-o, cîtă vreme maximum de presiune publică la care se poate aștepta constă în cîteva status-uri nervoase de Facebook? Durata de viață a unui status variază de la cîteva minute la o zi, pentru că peste el vin alte motive de indignare, înduioșare sau oroare. În fapt, cu cît criticile la adresa primarului sînt mai haotice și mai nesusținute de fapte sau lipsite de urmări, cu atît mai mult puterea doamnei Firea crește. Asta refuză să vadă partidele de opoziție din Consiliu și să nu vă mirați dacă și anul viitor pe vremea asta o să le auziți acuzîndu-se unul pe altul pentru impotența generală.

Bucureștiul e deja abandonat. Iar Gabriela Firea, asemeni unei țarine-accident, domnește netulburată, mirîndu-se și ea de propriul noroc. Mujicii sînt prea preocupați să îi intre în voie, să nu o deranjeze sau să se înjure unul pe altul într-un colț întunecat al cîrciumii. Mai tîrziu au să își dea în cap cu peștele de pe televizor, într-un spectacol dizgrațios și nefolositor.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.