Spania, în finala Ligii Datoriilor

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

În ziua în care aceste rînduri sînt trimise la tipar, tocmai are loc manşa întîi a semifinalelor cupelor europene la fotbal. Cinci echipe dintre cele opt implicate în semifinalele celor două eurocupe sînt spaniole: Real şi Barcelona, în semifinalele Ligii Campionilor, Atlético Madrid, Valencia şi Athletic Bilbao, în Liga Europa.

Nu e de mirare. Sumele care se învîrt în fotbalul spaniol le-ar putea da palpitaţii unora mai slabi de înger. Numai Cristiano Ronaldo de la Real Madrid a fost cumpărat cu 94 de milioane de euro. Barcelona are în vitrină Liga Campionilor, iar naţionala Spaniei este campioană europeană şi mondială. Despre campionatul spaniol se spune că este, dacă nu „cel mai tare“, atunci măcar „cel mai spectaculos“ din lume. Stadioanele sînt pline.

Dar există o problemă: datoriile. Fiecare dintre rivalele Real Madrid şi Barcelona are datorii ce se apropie vertiginos de 600 de milioane de euro. Nici semifinalistele din Liga Europa nu stau mai strălucit. Atlético Madrid este datoare cu peste 500 de milioane de euro, Valencia se apropie şi ea de 400 de milioane.

Totul pare de-a dreptul o sfidare, într-o ţară în care rata şomajului se apropie de 23%, iar populaţiei i se cer noi sacrificii. Într-un anumit fel, modelul fotbalului se asemănă cu cel al economiei spaniole: proiecte extravagante, investiţii uriaşe, datorii asemenea.

Un raport Bloomberg, publicat acum două săptămîni, arăta faptul că noul plan de austeritate pus la punct de guvernul de la Madrid nu a reuşit să cîştige încrederea investitorilor. Consecinţă directă – sau nu – a acestui raport, săptămîna trecută, dobînzile obligaţiunilor pe zece ani s-au apropiat de 6%, ceea ce pe termen mediu este considerat nesustenabil.

Urmările pentru zona euro şi întreaga Uniune pot fi cu mult mai grave decît cele ale crizei greceşti. Economia Spaniei este a patra ca mărime din zona euro, iar dacă se prăbuşeşte, dispozitivele de protecţie financiară ale eurozonei, care de-abia au fost puse pe picioare, vor fi pur şi simplu spulberate.

Spre deosebire de Grecia, însă, nu se poate spune că Spania nu a făcut ce trebuia. S-a spus adesea că, în Grecia şi Italia, guvernele conduse de George Papandreu, respectiv Silvio Berlusconi „nu făceau ce trebuie“. De unde şi agravarea crizei. Dar guvernele de la Madrid, atît cel condus de José Luis Zapatero, cît şi cel actual, al lui Mariano Rajoy, „au făcut ce trebuie“.

Planurile de austeritate s-au succedat. Ultimul prevede ca deficitul bugetar să coboare de la 8,5% din PIB în 2011 la 5,3% în acest an. Au fost reduse cheltuielile publice – ultima tăiere, de 10 miliarde de euro, din domenii precum educaţia şi sănătatea, a fost salutată de Comisia Europeană, dar pieţele financiare nu au reacţionat pozitiv.

Măsurile de austeritate nu au făcut decît să arunce ţara într-o spirală a recesiunii – guvernul de la Madrid taie la un capăt şi, la celălalt, vede cum încasările sale scad.

Iar întrebarea este dacă mai e loc de austeritate în Spania, cu cei aproape 5 milioane de şomeri ai săi. Şi dacă reţeta de inspiraţie germană nu funcţionează, ce se va întîmpla cu Pactul fiscal, a cărui piatră de temelie este tocmai austeritatea? Pieţele şi liderii politici tremură la gîndul că, într-o zi, guvernul de la Madrid va veni să ceară ajutorul Uniunii Europene.

Şi totuşi, de ce sperie Spania? În definitiv, la sfîrşitul anului trecut, datoria spaniolă ajunsese la aproape 70% din PIB şi, în ritmul actual, ar putea ajunge la aproape 80% din PIB pînă la finele anului. Ceea ce este mult, dacă ne gîndim la mărimea Spaniei, dar parcă nu sună atît de înfiorător precum în cazul Greciei, unde de-abia se speră că datoria va coborî sub 120% din PIB, şi aceasta la orizontul anului 2020.

Nu însă datoria publică ameninţă să îngroape Spania, ci datoria privată, îndeosebi cea din sectorul bancar. Potrivit Băncii Spaniei, companiile de construcţii datorează băncilor cca 300 de miliarde de euro, care au o expunere la credite neperformante de aproximativ 176 de miliarde. Sectorul bancar din Spania s-ar putea reduce în acest an la cca 10 bănci, de la peste 40 existente înainte de criza economică, şi aceasta din cauza pagubelor provocate de spargerea bulei imobiliare.

Problemele financiare ale Spaniei sînt cauzate şi de cheltuielile scăpate de sub control ale provinciilor autonome. Boom-ul economic şi imobiliar de acum cîţiva ani le-a încurajat să se avînte în cheltuieli exorbitante, pe credit. Creşterea economică părea să nu se mai termine niciodată.

Ceva ciudat s-a petrecut la începutul anului, cînd Valencia, cea mai îndatoraă dintre regiuni, pare să fi primit din partea guvernului central o garanţie „verbală“ pentru datoria scadentă în valoare de aproximativ 123 de milioane de euro, pe care această regiune o avea către Deutsche Bank. Dacă lucrurile au stat aşa cum le-a prezentat presa iberică, atunci am asistat, pe tăcute, la prima intrare în incapacitate de plată a uneia dintre regiunile autonome. Ceea ce ridică un şi mai mare semn de întrebare asupra capacităţii guvernului spaniol de a face faţă presiunii financiare.

Aceasta este o lecţie şi pentru România, care se pregăteşte, la rîndu-i, pentru regionalizare. Există riscul imens de a lăsa stabilitatea bugetară pe mîinile unor baroni locali rapace, în absenţa unor garanţii solide privind formarea şi execuţia bugetelor regionale.

Dar, pînă atunci, aşteptăm finala. Cea de Liga Europa, evident, care va fi găzduită curînd de Bucureşti. Şi în care va intra pe teren cel puţin o echipă spaniolă. Cu datoriile ei, cu tot. Bula speculativă spaniolă s-a prăbuşit cu zgomot, cea fotbalistică încă supravieţuieşte. Nu se ştie pînă cînd.  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.