Snowden. Edward Snowden.

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
Erasmus Doi jpeg

În 1992, telefoanele mobile erau ceva exotic. E-mail-urile erau, şi ele, rare. Jurnalişti români care să facă practică la CNN, în Washington, erau... unul. Eu. De aceea, nu m-a mirat prea tare că se auzeau păcănituri inconfundabile (relativ uşor de recunoscut pentru un om venit din Est) pe linia telefonică, în momentul în care o invitam la film pe Tracy. Necazul nu era Tracy. Era Stacy. Adică sor’sa. Care lucra în echipa unui senator. Care senator era fix în Comisia de Apărare şi Contrainformaţii. Şi care, din cînd în cînd, nu se ducea la şedinţe, şi o trimitea în locul lui pe Stacy. Am întrebat-o pe Tracy: „Nu ţi se pare că ăştia ne-au ascultat cînd te-am sunat să mergem la film, la Dracula lui Coppola?“ „Ba da, dar la ce te-ai fi aşteptat? Vii din Europa, dintr-o ţară pînă de curînd comunistă, o suni pe sora unei asistente de senator, care participă la şedinţele uneia dintre cele mai confidenţiale comisii ale Congresului, şi te miri?“

Eram aproximativ obişnuit cu ideea că telefoanele îmi pot fi ascultate. Trecuseră numai trei ani de la căderea lui Ceauşescu. Oricum, replica lui Tracy şi relaxarea ei m-au intrigat. E drept, aterizasem dintr-o ţară proaspăt ieşită din comunism şi mă trezisem să merg la film exact cu sora unei participante la oarece şedinţe confidenţiale, ţinînd de securitatea naţională americană. „Măcar ştim că nu le plătim impozite de pomană“ – a mai adăugat Tracy.

Cîţiva ani mai tîrziu, la un congres al jurnaliştilor de investigaţie, la Copenhaga, am avut şansa de a-i cunoaşte pe doi dintre cei mai celebri ziarişti ai lumii: Duncan Campbell şi Nicky Hager. Ei dezvăluiseră, în urma unei impecabile anchete de presă, aşa-numita „Afacere Echelon“, adică demonstraseră publicului că Statele Unite desfăşurau un incredibil program de ascultare a convorbirilor telefonice şi a schimburilor de email-uri, la scară mondială. Cei doi jurnalişti au alcătuit harta staţiilor de ascultare, schema de selecţie a personalului şi chiar formulele ingenioase de finanţare, fără control parlamentar, a întregului proiect. La finalul prezentării, rămăsesem mut de uimire. Nu atît din cauza revelaţiei cu privire la ascultarea globală, cît datorită impecabilelor tehnici de investigaţie jurnalistică utilizate de cei doi ziarişti. La final, publicul era indignat, dar nu din cauza interceptărilor. Se pare că finanţarea întregului proiect era asigurată, parţial, din fonduri ale unor mari corporaţii. Ele nu ar fi sponsorizat dezinteresat ascultările (ziceau Campbell şi Hagen), ci ar fi aşteptat oarece informaţii care să le aducă avantaj comercial, la o licitaţie, la stabilirea unui plan de investiţii sau de cercetare, în funcţie de intenţiile concurenţilor (ascultaţi) din alte ţări.

A mai trecut ceva vreme şi, după nenorocitele de atentate din 11 septembrie, a apărut faimosul PATRIOT Act. Evident, au urmat inevitabile dezbateri despre relaţia dintre dreptul la confidenţiala viaţă privată şi cel la siguranţa vieţii de zi cu zi. Pe scurt: libertate contra siguranţă. Avurăm parte de toată gama de păreri posibile, de la ultra-corecţii-politici, pînă la mega-conservatorii-totali.

De curînd, veniră şi dezvăluirile lui Snowden, urmate de un adevărat tsunami de uimiri ipocrite, exprimate la scară globală. Personal, din toată povestea asta nu am decît două nedumeriri: cum de a reuşit tînărul Snowden să iasă cu atîtea informaţii afară din sistem şi ce soi de negocieri de culise au avut loc, astfel încît Putin să îl someze pe proaspătul star media să „nu îi mai irite pe partenerii americani“. Credeţi-mă, am rîs o jumătate de oră, de unul singur, după această declaraţie.

În opinia mea, în societăţile libere, cetăţenii investesc impozite şi încredere în serviciile secrete. În schimb, spionii trebuie să facă lucrurile alea urîţele pe care înaltele noastre convingeri civice le-ar refuza. La pachet, căpătăm şi dreptul ca, după cîte un Snowden, să ne indignăm şi să pretindem că nu bănuiam nimic. Ceea ce e adevărat. Doar de-aia sînt secrete serviciile astea.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.