Singurătatea Doinei Cornea

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
Singurătatea Doinei Cornea jpeg

Nu e uimitoare insistenţa cu care nu puţini români au revendicat funeralii naţionale pentru Doina Cornea. Merita, fireşte, o cinstire colectivă, după o viaţă de luptă solitară. Dar altceva ar fi poate şi mai productiv.

Esenţial ar fi să ne întrebăm de ce oare a fost atît de singură, în lupta, în curajul, în onoarea şi în viaţa ei, această româncă exemplară. De ce nu s-au unit românii în jurul ei? Doar nu din cauza Bisericii Unite, de care ţinea?

S-a vorbit mult, în ultimele zile, în varii formule, despre „legenda rezistenţei“ şi „bruma de demnitate“ dobîndite, după cum scria Gabriel Liiceanu, de români „prin numele celor cîţiva care, în singurătatea curajului lor, au îndulcit batjocura şi umilinţa la care ne condamnase regimul Ceauşescu“. „Ei au fost aspri şi cruzi, doamna Doina Cornea a fost puternică şi delicată. Ea a biruit!“, a declarat la rîndul său şeful Serviciului Român de Informaţii, ­E­duard Hellvig. Remarcabilă estimare de la omul care a preluat conducerea instituţiei numite, atîta amar de vreme, Securitatea.

Mă întreb însă: de ce oare mai păstrează Hellvig în arhivele proprii dosare ale poliţiei politice care ar fi trebuit de mult predate cercetătorilor teroristului regim totalitar, combătut atîţia amar de ani de puternica şi delicata doamnă? De restul, vai, prea firav, al disidenţei româneşti?

Chiar crede Hellvig că Doina Cornea „a învins“ într-o societate atît de profund minată de corupţie şi conformism, precum cea românească? Într-o ţară a cărei democraţie e sistematic torpilată de turpitudinea hoţilor, lingăilor şi delatorilor din prima, a doua şi a treia generaţie securistă?

S-au auzit sumedenie de cuvinte sublime, regretînd, de regulă, discrepanţa dintre sărăcia recunoaşterii meritelor ei şi uriaşele onoruri şi fonduri oferite stîl­pilor, turnătorilor, criminalilor sadea şi adulatorilor regimului de torţionari securişti şi comunişti, precum şi urmaşilor lor, cărora Doina Cornea li s-a opus.

Zgomotoasa avalanşă de lacrimi şi regrete fierbinţi contrastează cu răceala tăcerii gîndurilor noastre ce se ţin departe de o sferă esenţială. Fie şi aproape la fel de puţini ca disidenţii autentici de factura unei Doina Cornea sub regim ceauşist, există, totuşi, în România, gînditori capabili de autoreflecţie. Spirite în stare să suporte durerea inevitabil ascuţită a sondării cauzelor şi efectelor veritabile ale căderii ţării într-o formă mai rea de comunism decît oriunde în Europa, cu excepţia Albaniei.

Care sînt raporturile dintre această formă unică de comunism (şi postcomunism) în Europa centrală şi răsăriteană, abătută asupra naţiunii române ori produsă de ea, şi singurătatea radicală a disidenţilor ei, singurătatea de alergător de cursă lungă a prea puţinilor ei luptători pentru libertate? Nu ne amăgim, oare, crezînd că în cauză e doar cruzimea represiunii comuniste şi naţional-comuniste? Agresată de o furioasă restauraţie ceauşistă, tocmai de răspunsul la aceste întrebări ar avea mai mare nevoie societatea românească. Dar prea puţini se încumetă să rostească întrebările-cheie. Prea puţini îndrăznesc s o cinstească, fie şi post-mortem, pe Doina Cornea, întorcîndu-se la curajul, libertatea, adevărul şi onoarea pentru care şi-a riscat ea libertatea şi viaţa, cînd îşi învăţa compatrioţii să trăiască în demnitate.

De ce le vine uşor multor intelectuali să se cantoneze în regrete, dar peste măsură de greu să-şi asume, dincolo de retorică, altruismul şi civismul, protestul sistematic, curajos, valorile pentru care a luptat ea? De ce le e atît de peste mînă multora să pună nu doar teoretic, ci şi practic degetul pe rană şi să schimbe, în interesul românilor, ce e de schimbat şi în discursurile, dar şi în existenţele proprii? De ce anume ţine acest refuz? De comoditate? De propensiune spre dolce far nien­te? De fatalism? De balcanism? De dispreţ mărturisit sau nemărturisit la adresa unei naţiuni care n-avea cum să ştie să se comporte la fel de solidar şi demn faţă de comunism ca polonezii, ungurii ori cehii, de vreme ce n-a beneficiat de învăţătura, de elitele şi de instituţiile altora, de experienţa şi tradiţiile lor democratice, de aderenţa lor la valorile statului de drept?

Nu de emoţii şi cuvinte frumoase duc lipsă românii. Nu de un cult al eroilor au ei nevoie. Ci de civism şi solidaritate autentică, în baza unor repere clare care să excludă orice şansă de acceptare la cîrmă a ticăloşilor şi incompetenţilor, a linguşitorilor, impostorilor şi analfabeţilor.

Nimic nu şi-ar fi dorit disidenţii mai mult decît să nu se simtă izolaţi, ci în consens cu năzuinţele adevărate ale propriului popor. Moartea, sau ani grei de izolare după gratii, sau în arest la domiciliu, aveau să fie partea lor. Precum şi solitudinea celor urîţi pentru că au avut curajul de a fi frumoşi.

Nu e destul, post festum, să le cerem iertare, să le exaltăm splendoarea ori să condamnăm hidoşenia morală a celor care, din invidie, laşitate, ori prostie, i-au lăsat singuri şi pe cîmpul de bătaie, şi după luptă, neiertîndu-i şi detestîndu-i în secret, pentru binele făcut. 

Nu e suficient să le combatem, tardiv, solitudinea, prin ipocrit vuiet colectivist şi gălăgioase cereri de funeralii naţionale, deşi Doina Cornea le ar fi meritat neîndoielnic, cu asupra de măsură. Nu ajunge să încercăm să împiedicăm reificarea post festum şi post-mortem a veritabililor eroi naţionali, recuperaţi viclean de neruşinea propagandiştilor.

Ni se pare că pilda ei solitară ne luminează calea spre adevăr şi spre onoare, înnobilîndu-ne? Cît oare ne vom mai feri, în acest caz, să înţelegem că sîntem siliţi să ne schimbăm şi vieţile, nu numai teoriile, adecvîndu-le, prin fapte, nobleţii colective nemeritate pe care ne-au conferit-o faptele ei? 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.